Acasă Actualitate Concluziile lui Dominic Fritz, Vlad Botoș și Iulian Bulai, după masa rotundă...

Concluziile lui Dominic Fritz, Vlad Botoș și Iulian Bulai, după masa rotundă cu agenții culturali ai TM2021: „Amânarea poate fi o șansă să transformăm unele lucruri care, oricum, nu au funcționat”

DISTRIBUIȚI

Un candidat la Primăria Timișoara, Dominic Fritz, un europarlamentar din comisia CULT, Vlad Botoș, și un deputat din Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, Iulian Bulai, toți membri USR, și-au dat întâlnire pentru a vorbi despre viitorul proiectului Timișoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii, în contextul pandemiei de COVID-19.

Pe pagina de Facebook a lui Dominic Fritz, cei trei au prezentat concluziile după masa rotundă la care au invitat 40 de agenți ai programului. Deși pe alocuri și cu alte considerente, concluzia fost dată de majoritatea covârșitoare a celor invitați de aceștia: o amânare pentru 2022, sau chiar 2023, ar fi o gură de oxigen pentru programul TM 2021, în condițiile în care „Timișoara, oricum, nu era pregătită”.

Concluziile desprinse de cei trei din discuțiile cu agenții culturali ai Timișoarei s-au axat, în primul rând, pe două motive: lipsa infrastructurii culturale din Timișoara și măsurile de protecție împotriva epidemiei de COVID-19. Ambele ar știrbi, consideră aceștia invocând părerile oamenilor de cultură, din potențialul atribuit inițial acestui proiect.

În primul rând, atât în opinia publică, cât și pe agenda Comisiei Europene, a spus Vlad Botoș, există trei variante care se iau, la modul serios, în calcul: decalarea, amânarea sau digitalizarea proiectelor de Capitală Europeană a Culturii, dar ultima fără prea mare încredere.

„În data de 4 mai am avut o ședință de Comisie, în care a participat și comisarul european Maria Gabriel, comisarul european pe inovare, cercetare, educație, cultură și tineret. Cele două orașe din 2020, Rijeka, din Croația, și Galway, din Irlanda, ar dori să își continue acest statut inclusiv în primele luni din 2021. Comisarul a spus că ea vede posibilitatea unei amânări de 4, 5 luni. A asigurat că Comisia dorește facilitarea acestor programe. Ea a spus că 40% din turism este legat de cultură, ceea ce are un impact important asupra economiei locale. Se avansează tot felul de idei, să facem Capitală Europeană a Culturii digitalizată, însă cultura este o chestie de emoție și dorim să avem și beneficii, plus-valoare după un asemenea proces. Sigur, am dori să stimulăm și turismul”, a spus Vlad Botoș.

Europarlamentarul a precizat că se ia în calcul chiar varianta legată de anul 2023, când, alături de Veszprém, și un alt oraș din Marea Britanie ar fi trebuit să primească acest titlu, dar între timp a fost înaintat Brexit-ul.

Botoș a adus aminte de alte orașe care sunt modele de urmat în felul în care au gestionat acest titlu: Sibiu și Plovdiv. În plus, acesta a amintit de pachetul de relansare economică pe care Parlamentul European îl va discuta săptămâna viitoare: „Săptămâna viitoare vom vota acel recovery package. Chiar primul punct se leagă de situația Timișoarei,renovarea clădirilor. Avem 91 miliarde care, dacă luăm și fonduri de alte puncte conexe, pot ajunge până la 350 de miliarde de euro. Chiar și clădirile istorice au prioritate. Timișoara ar putea accesa acești bani. (…) O amânare ar veni fi în sprijinul Timișoarei. Mi-aș dori ca Timișoara să aibă un primar care să înțeleagă cultura. Dominic, tu chiar știi despre ce vorbesc…”.

Deputatul Iulian Bulai, pe de altă parte, a precizat că el vede situația puțin mai nuanțat. El nu ar scoate din calcul desfășurarea conform calendarului propus inițial pentru Timișoara, eventual chiar o intercalare cu orașele care dețin titlul în acest an. În privința digitalizării, Bulai o exclude din start: „Proiectul inițiat în 1985 de a avea, în fiecare an, un oraș sau mai multe desemnate pentru acest titlu a fost de a aduna mai mulți oameni și a redescoperi Europa”.

Argumentându-și punctul de vedere, deputatul spune că șansa Timișoarei, cu această ocazie, este să pună în valoare ce are mai de preț, anume oamenii și poveștile,„în ciuda faptul că infrastructura în Timișoara nu este pusă la punct, ba mai mult, lipsește”. Mai mult, acesta, din postura de deputat, spune că a înțeles chiar mai bine ce au spus oamenii de cultură de la masa rotundă – „Multă susținere nu simțim” –, atât de la nivel local, cât și național.

Ulterior, revenind asupra acestui aspect, Bulai a amintit și unul dintre oamenii pe care îi consideră remarcabili pentru spiritul Timișoarei: „Astăzi am avut o conversație foarte interesantă cu un domn, am și notat cum se numește, Corneliu Vaida, avea un nume foarte interesant, l-am și căutat – fiind și moldovean și foarte tânăr, aveam doi ani la Revoluție, nu știam prea multe –, mi-am dat seama că vorbesc cu un om important, care are multe povești de spus. Ca el, sunt sute, poate mii, în Timișoara. Cred că evenimentele, oamenii și poveștile, în momentul de față și starea aceasta, de incertitudine, ar trebui să reprezinte atuul cel mai important”.

„Infrastructura se creează, trebuia creată până acum, Eu îți doresc mult succes ție, să o faci, dar s-ar putea să trebuiască să începem la 1 ianuarie 2021, fără această infrastructură. Ce facem atunci? Ne canalizăm pe oameni, evenimente și povești. Acest lucru trebuie început treptat, încă din următoarele luni. (…) Înainte ca Timișoara să fie desemnată Capitală Europeană a Culturii, dar și în răstimp, până acum și pentru următoarele 6 luni, am văzut și vedem prea puține investiții în cultură,în centrul vechi la Timișoarei, prea puține investiții în muzee care trebuiau să fiu deschise în 2021 sau chiar înainte. Colac peste pupăză, a venit și pandemia. În momentul de față trecând de starea de urgență și starea de alertă, trebuie să găsim alte oportunități pentru a deschide treptat calea spre un 1 ianuarie 2021 în care noi începem activități dedicate acestui an și acestui titlu”, a mai spus deputatul.

Acesta mai promite că luni se va întâlni cu ministrul Culturii și îi va propune să desemneze un comisar, secretar de stat, care să aibă atribuții legate doar de gestionarea proiectului Timișoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii.

Fritz a vorbit despre părerea celor angrenați în proiect: „Aproape toți au motivat această amânare cu motiv că nu putem, că nu suntem pregătiți. Nu am fost în martie, cu siguranță nu vom fi în toamnă sau în ianuarie!Faptul că nu suntem pregătiți nu poate fi un argument valid cu care să mergem la Comisia Europeană. Cred că argumentul cu pandemia este destul de puternic. Un vaccin va putea să vină doar la anul. Nu știm care vor fi măsurile luate, nu știm dacă vom învață să trăim cu acest virus. Vorbim despre evenimente mari, cu mulți oameni și cu mulți bani investiți. Pentru acestea nu sunt bune aceste incertitudini. (…) Amânarea poate fi o șansă să transformăm unele lucruri care, oricum, nu au funcționat”.

Fritz, aprobat și de cei doi colegi de partid, consideră că o posibilă amânare ar putea reprezenta un răstimp și pentru coagularea actorilor de cultură din oraș. Până acum, consideră „neamțul”, asociația TM2021, primăria, consiliul județean și agenții privați de cultură nu au conlucrat în acest proiect, așa cum lui i s-ar părea normal să se întâmple.

„Capitală Cultură Europeană este într-un anumit an, dar Bidbook-ul este cu un program premergător, care continuă și după. Este un impuls care vrea să dea o viață nouă pentru cultură într-un oraș. Trebuie să ne gândim la ce facem de azi până în 2030, indiferent dacă va fi 2021, 2022 sau 2023. Mai ales dacă vine o criză economică,fondurile trebuie neapărat păstrate cel puțin, la nivel local și la nivel național”, a concluzionat candidatul la Primăria Timișoara.

Cei doi colegi ai săi au promis că vor face toate demersurile posibile pentru acest lucru, mai ales „dacă ajungem noi la guvernare”, spunând Bulai. Botoș, pe de altă parte, a amintit că în Parlamentul European se vor vota mai multe pachete de ajutorare pentru relansarea economică, dar în acordul UE se menționează că susținerea culturii se realizează mai puțin de la nivel european, fiind o atribuție care revine guvernelor naționale. Totuși, acesta spune că se poate beneficia de resurse prin programe conexe, precum Horizon 2020.

„Timișoara a fost anunțată în 2016, a fost o competiție atunci, aveam timp 5 ani să ne pregătim. Nu putem să venim la Bruxelles să cerem amânare că nu suntem pregătiți. Ar fi o lipsă de profesionalism din partea autorităților publice locale. Sunt dispus să colaborez cu oricine. De aia am fost aleși,trebuie să împingem lucrurile înainte. În anul în careva fi (n.r., Capitală Culturală Europeană), dar și după. Așa cum a făcut-o Sibiul, un clar model de succes”, a încheiat europarlamentarul.

Comentarii

comentarii