Interviu cu conf. univ. dr. Nicolae Marinel Horablaga, directorul Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Lovrin județul Timiș.
Domnule conf. univ. dr. Marinel Horablaga, cum a fost 2020 pentru SCDA Lovrin?
În primul rând, vă rog să îmi dați voie, să va mulțumesc pentru interesul și sprijinul dumneavoastră, față de cercetarea românească și de instituția pe care o conduc (SCDA Lovrin). Pentru mine și pentru SCDA Lovrin, cred că anul 2020, a fost o poveste frumoasă. Spun poveste, pentru că pe parcursul acestui an s-au întâmplat lucruri, care numai în povești credeam că se pot întâmplă. Începând cu condițiile climatice extreme, continuând cu presiunile și atacurile unor „vânători funciari”, atât asupra mea cât și asupra instituției, iar mai apoi pandemia, ciudată și deranjantă, dar ca orice poveste frumoasă, a avut un final fericit, reușind să trecem peste toate greutățile. Am obținut producții bune, eficiente economic, poate cele mai bune din regiune. Am reușit să intabulăm marea majoritate a terenurilor pe care le administrăm.
Putem concretiza?
Desigur! Dumnezeu ne-a ajutat să finalizăm unele investiții, să continuăm cu altele. Am reușit să dotăm un laborator de cercetare, care realizează analize sol-plantă-animal „de la A la Z”. Va fi un laborator în care se vor face analize atât pentru proiectele de cercetare-dezvoltare pe care le avem în derulare în interiorul instituției, cât și pentru terțe persoane interesate, în special fermieri. La începutul acestui an, am achiziționat o semănătoare și o combină experimentale de ultima generație, utilaje care vor da o acuratețe mult mai mare cercetărilor pe care le realizăm. De asemenea, am continuat reparațiile la clădirea în care se găsește sediul administrativ și la o mare parte din laboratoarele de cercetare. O clădire, monument istoric, care anul acesta împlinește 200 de ani, în care ultimele investiții se pare că s-au făcut prin anii 80. Clădire, pe care dumneavoastră ca vechi prieten al nostru, o știți, și care în anul 2015, când am venit că director, era insalubră, infectă și improprie, doar vizitând-o, fără să mai și desfășori activități de cercetare în ea. Astăzi, în mare parte, este reabilitată la interior, funcționează laboratoare de cercetare în condiții normale, sperând că anul viitor, să finalizăm reparațiile, atât în interior cât și la exterior. Reparații am făcut, pe parcursul acestui an și la o serie de spații de depozitare, precum și la spațiile în care își desfășoară activitatea laboratorul de dezvoltare experimental BIOBAZA.
Cum stați cu utilajele agricole din dotare?
În luna septembrie a acestui an, am achiziționat utilaje agricole în valoare aproximativ 1 milion de euro, dotând astfel laboratorul de dezvoltare experimentală vegetală, ducându-l pe acesta la performanță de realiza lucrări agricole, în cel mai scurt timp, precum și prestări servicii către terțe persoane. O performanță deosebită, spun eu, comparând situația cu anul 2015, când plăteam aproximativ 500 mii euro prestări servicii, de proastă calitate.
Ce culturi ați înființat, în anul agricol 2020 -2021, câte ha sunt experimentale și câte sunt destinate producției ?
Această întrebare este una cu „dichis” și mă văd nevoit să insist asupra ei și să lămuresc unele lucruri, să înțeleagă toată lumea că SCDA Lovrin face doar cercetare-dezvoltare, că producția primară este una științifică și că ceea ce vinde că producție de consum, este o producție secundară, reprezentând o parte din sursă de venit a instituției. Așadar, SCDA Lovrin administrează, conform Legii nr. 45/2009 și a H.G. nr. 784/2017, o suprafață de 1.166,0492 hectare teren din domeniul public al statului Român din care 1.139,75 ha teren agricol și o suprafață de 1.079 hectare teren aflat în domeniul privat al ASAS București din care 991,05 agricol. Pe întreagă suprafață sunt organizate experiențe de cercetare fundamentală și ameliorare precum și dezvoltare experimentală. Aici mă refer la producerea de sămânța din diferite verigi tehnologice ale propriilor soiuri și hibrizi, precum și la cercetările de natură tehnologică cum ar fi testări de tehnologii, de hibrizi, de soiuri, inclusiv cercetări privind combaterea schimbărilor climatice. Avem experiențe care se suprapun pe aceeași suprafață de teren și din care rezultă atât sămânța cât și producție care va fi valorificată la consum. Nu o să fac o detaliere a tuturor experiențelor pe care le desfășurăm, o să enumăr doar speciile la care avem producere de sămânța, de diferite categorii, și anume: grâu (soiurile Alex, Ciprian, Crișan, Dacic și linia nouă 5X), ovăz (soiurile Sorin, Lovrin I, Jeremi, Ovidiu), porumb (hibrizii Andreea și Lovrin 400), Orz (soiul Ametist), triticale (soiurile Tulnic și Utrifun), Lolium perenne ( soiul Timiș 81 și o nouă linie LP 217), Festuca arundinaceea (soiul Adela), lucerna (soiul Teodora), cânepă ( soiurile Lovrin 110, Silvana, Armanca, Teodora), Golomat ( nouă Linie LDg 1), sfeclă furajeră (soiurile Lovrin 628 Lovrin515).
În toace aceste cercetări experimentale sunt luate în calcul și schimbările climatice?
O tema de cercetare experimentală pe care o vom dezvoltă începând de anul viitor, va fi una de diminuare a efectului schimbărilor climatice în agricultură. Această va fi o experiență complexă, care va îngloba, înființarea de perdele de protecție, lucrare de refacere a structurii solului cât și gestionarea eficientă a precipitațiilor căzute pe parcursul anului 2020. Este clar, că aici vom folosi, un sistem de rotație a culturilor de patru ani iar producția obținută o vom valorifica. De asemenea, în 2020, am reușit să demarăm activitatea laboratorului de Dezvoltare Experimentală Horticolă. Acesta cuprinde două compartimente: compartimentul Legumicol și compartimentul Pomicol. Compartimentul Legumicol desfășoară activități de dezvoltare experimentală la roșii, castraveți, cartofi, ardei, vinete, varză, conopidă, fasole și spanac. Compartimentul Pomicol a reușit să planteze primele două hectare de măr și par, urmând că pe viitor, să continue cu alte specii pe cele 50 de hectare propuse. Biobaza va avea și ea anul viitor un rol important în ceea ce privește dezvoltarea experimentală a SCDA Lovrin. În momentul în care vor fi finalizate reparațiile la adăposturile de animale, acestea vor fi populate, urmând a se demara experiențe pe tehnologia de creștere a găinilor în sistem de creștere liberă și în sistem ecologic precum și experiențe de nutriție la suine, care să ducă la diminuarea folosirii antibioticelor în hrană acestora. Încă o direcție de cercetare, va fi aceea, de conservare a resurselor genetice la unele rase autohtone pe cale de dispariție.
Sunteți o stațiune de cercetare. Ce interes mai există din partea tinerilor absolvenți să lucreze în acest domeniu agricol și câți cercetători tineri aveți?
Interesul pentru a lucra în cercetare există, fiind în creștere, dar apare un impediment : nivelul scăzut de salarizare. Interesul a crescut în ultimul timp, poate și datorită faptului că, fiind și cadru didactic la Facultatea de Agricultură, din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Regele Mihai I al României” din Timișoara, am dezvoltat relații de colaborare cu mai multe facultăți ale universității. Studenții vin în practică la SCDA Lovrin, descoperă tainele cercetării, unii rămân fascinați, dorindu-și să devină cercetători în cadrul acesteia. Dar tot la fel de adevărat este faptul că studenții buni, sunt „vânați” de multinaționalele din agribusiness și „momiți” cu salarii considerabil mai mari, comparativ cu ceea ce putem noi să le oferim. Totuși, cei pasionați rămân și sunt dispuși la sacrificii. În prezent, avem 4 tineri cercetători, cu grad științific de „Asistent cercetător științific” și 3 tineri cercetători cu grad de „Cercetători științifici”. Azi, la ora scrierii acestui articol, sunt scoase la concurs 4 posturi de Asistent cercetare și 1 post de Inginer dezvoltare agricolă, urmând că până la finalul anului, să fie publicat anunțul de concurs pentru încă 2 posturi de Asistenți cercetare.
De ce credeți că tinerii nu sunt interesați de cercetarea în agricultură?
În general, tinerii, nu erau interesați de agricultură, acest lucru văzându-se inclusiv la admiterea în facultate, când numărul celor înscriși era foarte mic. Eu zic că, astăzi, interesul a început să crească considerabil. Agricultură nu este o meserie ușoară, ba mai mult, este una foarte complexă. Să fii agronom bun, nu este ușor, atunci când ai de-a face cu un grad mare de incertitudine în luarea deciziilor. În agricultură, programul de lucru, nu este unul fix, aici lucrezi până termini treaba, când te lasă vremea și atunci când plantă o cere. Iată o serie de argumente care explică de ce tinerii „fug” de agricultură. Atunci când vorbim de cercetarea în agricultură, mai adăugăm în ecuație și o serie de aptitudini de cercetător, pe care nu le găsim la toți absolvenții de agricultură. Și uite așa, atunci când găsim tineri dornici să lucreze în cercetarea agricolă și să aibă și aptitudini, ar trebui să avem mare grijă de ei, lucru ce nu se prea întâmplă. Este regretabil cu atât mai mult, cu cât sistemul de cercetare agricol din România ar trebui să fie garantul securității și siguranței alimentare a întregului popor.
Câți angajați mai are SCDA Lovrin, câte laboratoare de cercetare și pe ce domenii cu numărul de ha?
SCDA Lovrin are astăzi în componentă 9 laboratoare de cercetare fundamentală și ameliorare și 4 laboratoare de dezvoltare experimentală. 1.Laboratorul de ameliorare Triticum sp.: care are că obiectiv de cercetare ameliorarea speciilor de grâu și triticale, crearea de noi soiuri cu calități ridicate, precum și conservarea germoplasmei în domeniu. Acesta își desfășoară activitea în două puncte de lucru (Lovrin și Oradea) și are în componentă să un număr de 11 persoane. 2.Laboratorul de ameliorare ovăz și orz: care are că obiectiv ameliorarea și crearea de noi soiuri de ovăz și orz, folosit atât în hrană animalelor cât și în cea umană, precum și conservarea germoplasmei în domeniu. În acest laborator activează 8 persoane. 3.Laboratorul de ameliorare porumb: obiectivul de ameliorare este crearea de noi hibrizi de porumb cu proprietăți calitative ridicate, adaptați schimbărilor climatice. În acest laborator activează 8 persoane. 4.Laboratorul de ameliorare plante furajere: este un laborator redus că număr de personal, doar 6 persoane, care sunt implicate într-un număr însemnat de proiecte de cercetare privind ameliorarea și crearea de noi soiuri de plante furajere (golomat, raigras englezesc, ghizdei, trifoi alb, sfeclă furajeră). 5.Laboratorul de ameliorare cânepă și plante medicinale: în acest laborator se lucrează la ameliorarea cânepei pentru fibră și la folosirea acesteia în scop medicinal, precum și la tehnologia de cultivare a unor specii medicinale, care mai apoi vor face parte din experiențele privind hrană sănătoasă pentru animalele care se cresc în biobaza. Personalul care activează în cadrul acestui laborator este în număr 7 persoane. 6. Laboratorul de bioinginerie: acesta este un laborator destul de complex în care cele cinci persoane care își desfășoară activitatea, gestionează experiențe de nutriție a plantei precum și unele experiențe de micropropagare a plantelor. 7. Laboratorul de protecția plantelor: acest laborator, deși are în componentă doar 3 persoane, este unul foarte activ. În cadrul acestuia, se desfășoară activități de prognoza și avertizare, precum și testarea rezistenței la boli și dăunători a noilor cultivare create în celelalte laboratoare ale SCDA Lovrin. 8. Laboratorul de cercetări horticole: acesta este un laborator recent înființat. În el activează în prezent doar patru persoane. Am înființat acest laborator gândindu-ne că Banatul este și un bazin horticol, și că în acesta nu mai funcționează nicio instituție de cercetare în domeniu. Acest laborator, are că principal obiectiv, dezvoltarea unei baze de resurse genetice horticole locale, precum și inițierea unor cercetări privind ameliorarea și crearea de noi soiuri la principalele legume cultivate în zona. 9. Laboratorul de montanologie și ecologie: este un laborator înființat și organizat în urmă publicării Legii Muntelui. Acesta are ca obiectiv dezvoltarea de cercetări privind protecția și conservarea patrimoniului montan, specific zonei Banatului de Munte. În prezent, în acest laborator, își desfășoară activitatea 4 persoane. Dezvoltarea experimentală este grupată în patru laboratoare, unde se dezvoltă creațiile primelor nouă laboratoare. Acest mod de organizare, este în trend cu noile cerințe ale ghidurilor de finanțare din fonduri europene. În aceste patru laboratoare își desfășoară activitatea un număr de 37 de persoane.
Domnule Horablaga, vă rog să amintiți de fondurile pe care le-ați primit de la MADR și cât la sută SCDA Lovrin utilizează pentru salarii și cât pentru cercetare?
Pentru anul 2020, suma primită de SCDA Lovrin de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin bugetul ASAS București a fost de 2.338.000. Întreagă suma a fost folosită pentru acoperirea necesarului de salarii de 52.000.000 lei. Dacă facem o scurtă analiză, putem observă că suma primită reprezintă aproximativ 45% din necesarul total de salarii pentru întreg anul, restul sumei fiind acoperită din venituri proprii. Pentru bunuri și servicii și pentru investiții, nu am mai primit nici un leu. Știu că există alte stațiuni din rețeaua ASAS București, care au primit fonduri, poate că acelea aveau mai mare nevoie. Vreau să specific un aspect: repartizarea sumelor către stațiunile de cercetare a fost făcută de Direcția Economică a ASAS și nu de Ministerul Agriculturii. Nu cunosc criteriul de repartizare, dar sper, că a fost unul obiectiv.
Câți bani ar trebui să primiți pentru a acoperi toate necesitățile SCDA Lovrin?
Această este o întrebare destul de dificilă. Datorită faptului că sistemul de cercetare nu a fost finanțat aproape deloc timp de 30 de ani, astăzi, acesta este mult în urmă față de cercetarea europeană și mondială. Suma care ar trebui investită în sistemul de cercetare agricol românesc ar trebui să fie una destul de mare. Dacă s-ar face o prioritizare și o predictibilitate a acestor investiții, împreună cu un grad ridicat de absorbție a viitoarelor fonduri europene destinate cercetării, cu o viitoare legislație stimulativă pentru cercetare, cred că, în scurt timp, dotarea cercetării agricole românești, poate să o ajungă pe cea europeană. Raportat la SCDA Lovrin cred că, astăzi, cu aproximativ 25 milioane de euro am construii și dota laboratoare performante, care să fie suportul atingerii tuturor obiectivelor propuse de către colectivul de cercetare de la SCDA Lovrin. Este o suma mare la prima vedere, dar sper că în scurt timp (4-5 ani) această investiție va fi realizată. Despre acoperirea necesităților de zi cu zi ale SCDA Lovrin, cred că este suficient cât producem noi. Bine ar fi dacă am avea un pachet legislativ stimulativ, atât pentru cercetători, cât și pentru cercetare și dezvoltare în general, dar totodată, succesul în cercetare, ar fi asigurat, dacă echipa de management a SCDA Lovrin s-ar ocupa numai de îndeplinirea obiectivelor de cercetare și dezvoltare și nu de apărarea împotriva atacurilor „vânătorilor funciari”.
Câte venituri SCDA Lovrin a reușit să strângă în 2020 în urmă vânzării producțiilor?
Marea majoritate a veniturilor noastre sunt din valorificarea producției proprii și din proiectele de cercetare, precum și din prestări servicii de cercetare sau testare de produse. Din totalul celor 16.826.000 de lei aprobați în buget, cum am spus și mai înainte, doar 2.338.000 lei sunt subvenții de la bugetul de stat, restul, sunt venituri proprii, adică 14.448.000 lei. Trebuie specificat faptul că, SCDA Lovrin mai are în stoc cantități însemnate de sămânța de porumb, mazăre, ovăz de primăvară, de lucerna, etc., semințe care vor fi valorificate în primăvară anului următor.
Cu câți fermieri lucrează SCDA Lovrin și cu câte companii, dacă puteți da și numele?
Numărul fermierilor este variabil de la an la an. De exemplu, anul acesta, am vândut poate cea mai mică cantitate de sămânța de grâu din 2015 de când eu sunt director la această instituție. Poate fi o explicație în faptul că fermierii nu au avut bani să plătească sămânța, datorită anului agricol dificil. Noi fiind o instituție publică, nu putem vinde către fermieri, decât cu plata imediată. Ori, astăzi, practica este altă, plata la producție. De aceea, azi, cei mai mari clienți ai noștri, sunt firmele distribuitoare de inputuri, care își permit să cumpere de la noi, să plătească imediat și apoi să revândă fermierilor, cu plata la termen. Aici, pot enumeră firme că: Prosementi, Alcedo, Merpano, RDF, Kwizda Agro, AgroBaden Banat, Stern Chemicals, Zanandreea Sementi. Din analiză firmelor distribuitoare, se poate observă că acestea au răspândire națională, ca atare, suntem convinși că sămânța produsă de SCDA Lovrin ajunge în toată țară. De asemenea, Zanadrea Sementi este un client deja tradițional care, an de an, cumpără de la noi sute de tone de sămânța de ovăz de toamna, ovăz de primăvară, triticale, orz, raigras peren, golomat, paius înalt etc, sămânța pe care o distribuie în Italia, Franța, Spania etc. Sperăm că prin îmbunătățirea strategiei comerciale a instituției și prin diversificarea portofoliului de semințe produse vom avea un areal și un număr de fermieri colaboratori mai mare.
