Consiliul Local Timişoara a luat nota 8 (cea mai mare) la “Transparenţă”, alături de Consiliul Local Piteşti, în timp ce alte consilii locale au primit note de 0,3 (repetent). La nivel naţional, media clasei la materia “Transparenţă” este 4 (corigent). În ceea ce priveşte responsivitatea (măsura în care sunt incluse nevoile cetăţenilor în deciziile publice), media clasei este 5,1.
Relaţia cu cetăţeanul
Asociaţia Naţională a Birourilor de Consiliere pentru Cetăţeni (ANBCC) a scos la tablă consiliile locale din municipiile reşedinţă de judeţ şi sectoarele municipiului Bucureşti. Autorităţile publice locale au fost ascultate la trei materii: responsivitate, transparenţă şi aspecte procedurale. Media generală a celor trei a fost pusă în catalog, la rubrica relaţia cu cetăţenii. Relaţia pe care consiliile locale o au cu cetăţenii, din perspectiva celor trei domenii, este analizată în studiul “Drumul reprezentării politice – de la cetăţean la consilier. Performanţa Consiliilor Locale din România în relaţia cu cetăţeanul”, lansat de ANBCC, la finalul lunii noiembrie.
“Dacă analizăm performanţele clasei formate din consiliile locale din municipiile reşedinţă de judeţ şi sectoarele municipiului Bucureşti, descoperim că media pe clasă e 5,7 din 10”, arată studiul. Dintre cele 47 de consilii locale (CL), 11 au media generală mai mică de 5. Premiantul clasei are o medie puţin peste 8, iar poziţiile inferioare sunt ocupate de consilii cu o medie de 1,7. Din perspectiva materiilor la care au fost ascultate consiliile locale, majoritatea au note bune la aspectele procedurale: 23 de CL au obţinut nota maximă, iar media este 7,9.
Semnal de alarmă
Plecând de la rezultatele cercetării, ANBCC trage un semnal de alarmă în ceea ce priveşte performanţa consiliilor locale din România, în relaţia cu cetăţenii. În general, media depăşeşte 5, totuşi, se impune trecerea de la aspectele exclusiv procedurale către respectarea spiritului legilor transparenţei. În acest sens, elementele cheie în medierea relaţiilor dintre autorităţi şi cetăţeni sunt implicarea activă a consilierilor locali în procese de consultare a cetăţenilor şi creşterea gradului de profesionalizare a funcţionarului public. Astfel, la nivelul consiliilor locale din România, procesul de luare a deciziilor în interesul cetăţeanului necesită îmbunătăţiri calitative substanţiale.
