Acasă Administraţie Consiliul Local Timișoara a stabilit: noii membri ai CA Colterm pot să...

Consiliul Local Timișoara a stabilit: noii membri ai CA Colterm pot să aibă carnet de partid, atât timp cât „mențin pacea și echitatea socială”

377
DISTRIBUIȚI

Marți, 13 iulie, consilierii locali din Timișoara au aprobat un proiect de hotărâre de consiliu local care stabilește profilul noului consiliu de administrație (CA) al companiei Colterm. Au fost făcute câteva amendamente, însă consensul la care s-a ajuns a fost că un criteriu important, notat cu pondere maximă, este menținerea „păcii și echității sociale”. Pe de altă parte, apartenența sau expunerea politică nu ar trebui să aibă vreo importanță, au decis aceiași consilieri locali.

Pe scurt, în noul CA se caută nouă noi membri, atât ingineri, cât și economiști sau juriști. Conform variantei inițiale a proiectului, erau șapte din prima categorie și câte unul din celelalte două. Evaluarea se făcea în funcție de mai multe criterii, fiecare notat de la 1 la 5, cu pondere în media finală între 0,25 și 1.

Cea care a dat tonul discuțiilor a fost Roxana Iliescu, consilieră locală din partea PRO România, care a venit cu patru amendamente. Primul a fost legat de numărul de membri în CA. Iliescu a propus să rămână șapte, câți sunt în varianta actuală intermediară, din moment ce compania oricum a început să facă restructurări și să dea oameni afară.

A fost invocat faptul că ar trebui modificate toate documentele de constituire ale companiei și că legea ar impune să fie nouă. În plus, a menționat Răzvan Negrișanu (USR PLUS), cu două posturi nu s-ar face mare economie, iar oricum membrii vor fi specialiști aleși prin concurs. Cu toate că Roxana Iliescu a replicat că modificările pot fi făcute pe loc, iar fostul viceprimar Dan Diaconu a citit din lege că pot fi între 5 și 9 membri în CA, majoritatea nu a fost convinsă, doar 10 dintre cei 26 de aleși votând „pentru”.

Un al doilea amendament a privit criteriile de notare. De exemplu, una dintre primele 10 competențe cu ponderea maximă este cea „de a crea pârghiile organizaționale care să mențină pacea și echitatea socială”. Pe de altă parte cele șase tipuri de experiență evaluate – în administrarea unor societăți, în domeniul energetic, în relația cu autoritățile publice, în utilități publice, în investiții de retehnologizare și în negocieri – au o pondere de 0,5. Iliescu a propus ca prima competență menționată să aibă o pondere medie, iar experiența, una maximă.

Primarul Dominic Fritz a replicat că nu își dorește doar experți în domeniu în consiliul de administrație: „Nu căutăm nouă experți în domeniul energetic sau nouă experți în furnizarea utilităților publice. Nu ăsta este rolul CA-ului, să înlocuiască conducerea companiei. Acolo avem oameni cu experiență juridică, oameni cu experiență economică, tocmai pentru că problemele sunt mult dincolo de a fi doar tehnice. (…) Dacă cineva a făcut o restructurare în alt domeniu, de ce să nu fie potrivit? Mi se pare că experiența este importantă, însă să nu fie criteriul cel mai de bază”.

Iliescu a mai adăugat, în continuarea dialogului că Fritz, că, tocmai fiind vorba de pondere și de mai multe criterii, nu se rezumă, nici după propunerea ei, totul la un singur tip de experiență. Dan Diaconu a mai remarcat că nu va exista nicio persoană care să îndeplinească toate criteriile propuse. Fără alte discuții, a fost respins și acest amendament, de această dată, cu 11 voturi „pentru”, 11 „împotrivă” și o abținere.

Al treilea amendament al consilierei locale PRO România privea schimbarea structurii CA-ului: să fie doar cinci ingineri, doi juriști și doi economi. Deși a fost pe placul primarului, și acest amendament a trecut, pentru că ar fi și așa prea rigid. În schimb, Fritz și consilierii USR PLUS au considerat că dacă se folosește „acest cumul (…) s-ar declina astfel” în loc de „acest cumul (…) se declină astfel”, pot fi și mai mulți economiști și juriști, nu doar câte unul cum se prevedea inițial. Pe această cale, Ovidiu Merean a formulat un nou amendament, care a și trecut.

Ultimul amendament al Roxanei Iliescu, a privit „expunerea politică”. Într-o anexă se menționa că aceasta este un criteriu obligatoriu. Totuși, într-o altă anexă, în matricea cu criteriile după care se va face evaluarea, aceasta nu mai apărea deloc. „Cred că s-a omis, din moment ce aici apare obligatoriu și ulterior nu mai este trecut. Să avem pondere maximă ( 1 – n.r.), iar punctajul de 5 puncte să fie acordat celui care nu este membru al unui partid politic, asta în contextul în care s-a vorbit de depolitizarea acestor CA-uri. Cel mai mic punctaj, de 1, să îl primească cei care sunt lideri politici. (…) Să fie două puncte pentru cei care sunt doar membri”, a propus consiliera locală de la PRO România.

Fritz a spus că nu știe dacă un astfel de criteriu ar fi constituțional. „Din existența unui carnet de partid nu trebuie să derive dezavantaje pe piața muncii”, a apreciat edilul-șef. Ștefan Sandu, PNL, a spus, în aceeași idee: „Asta înseamnă că toți liderii, chiar dacă sunt capabili, trebuie să aibă punctaj maxim în rest? Mie mi se pare o chestie discriminatorie”.

Mădălina Popescu, reprezentanta companiei care a realizat documentele înainte consilierilor locali, însă, i-a dat dreptate Roxanei Iliescu: „Criteriul este prevăzut explicit în legislația de guvernanță corporativă, nefiind un criteriu de eligibilitate. Atunci ar fi fost un criteriu discriminatoriu, doar dacă ar fi fost unul de eligibilitate care să nu permită accesul în procedură a unui candidat cu activitate politică”.

Dorința de depolitizare voluntară nu i-a convins decât pe cinci consilieri locali să voteze „pentru”. Restul de 21 au fost „împotrivă”. Pe de altă parte, proiectul în sine (care poate fi consultat în detaliu pe site-ul primăriei), împreună cu amendamentul lui Merean, a fost aprobat în unanimitate. 

Comentarii

comentarii