Acasă Actualitate Consorţiu de sprijin pentru Timişoara Capitală Europeană Culturală

Consorţiu de sprijin pentru Timişoara Capitală Europeană Culturală

355
DISTRIBUIȚI

Timişoara ar putea fi, după Sibiu, al doilea oraş din România care devine capitală europeană culturală. Candidatura pentru ca oraşul să primească acest titlu va fi depusă pentru anul 2021, deoarece există un anumit interval de timp şi paşi administrativi care trebuie urmaţi, declară Ioan Coriolan Gârboni (foto), directorul Filarmonicii Banatul din Timişoara. Aceasta iniţiativă a fost anunţată încă din ianuarie, de către primarul Gheorghe Ciuhandu, la inaugurarea Sălii 2 a Teatrului Naţional. Titlul de Capitală Europeană a Culturii este conferit de Parlamentul European unui oraş, pentru un an, acesta fiind un program care se derulează din 1985. Din 2007, programul a cuplat câte un oraş din ţările Europei Occidentale cu altul din ţările central şi est-europene. Astfel, în 2007, oraşul Sibiu a fost, timp de un an, „Capitala Europeană a Culturii”, împreună cu Luxembourg. Dosarul de candidatură trebuie făcut de primăria oraşului în cauză, în cazul de faţă de Primăria Municipiului Timişoara, beneficiile pe care un astfel de titlu le poate aduce oraşului fiind, în primul rând, de natură culturală, dar şi de dezvoltare turistică şi economică. Marţi, 30 martie, directorul Filarmonicii Banatul, Ioan Coriolan Gârboni, a anunţat punerea bazelor unui consorţiu de sprijin al acestei iniţiative, format din trei Cluburi Rotary, patru Cluburi Lions, patru fundaţii culturale, printre care se numără Asociaţia Pro Philharmonia şi Fundaţia Bega, toate din Timişoara. „Dorim să angrenăm în această iniţiativă liderii de opinie din oraş, politicieni, oameni din mediul universitar şi, bineînţeles, presa, ca această candidatură să aibă succes. Vom începe să facem lobby, prin sursele de care dispunem, la partenerii noştri din străinătate, la marile personalităţi pe care le-a dat Timişoara şi, nu în ultimul rând, la oraşele cu care Timişoara este înfrăţită”, a mai declarat Gârboni. „Nu putem lăsa doar primăria să se ocupe de proiect, deoarece reuşita se bazează pe eforturile consolidate ale tuturor acestor oameni. Atuurile şi priorităţile culturale ale oraşului trebuie promovate, dar o mare parte din reuşita candidaturii se bazează pe ceea ce oraşul poate să ofere la nivel economic şi de infrastructură şi pe sprijinul acordat de oamenii de valoare pe care i-a dat oraşul. Prin toate eforturile pe care urmează să le depunem, în caz că nu ne iese ceea ce dorim, vom fi măcar împăcaţi că am făcut tot ce este omeneşte posibil”. În momentul de faţă, pentru titlul de Capitală Europeană Culturală şi-au mai anunţat intenţia de participare în competiţia la nivel naţional oraşele Iaşi şi Cluj-Napoca.

Comentarii

comentarii