În august, cele două state au încheiat la Porțile de Fier un memorandum de înțelegere privind proiectul, documentul fiind semnat de ministra Mineritului și Energiei din Guvernul Republicii Serbia, Dubravka Djedovic Handanovic, și de ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja.
Interconectorul dorit va asigura joncțiunea dintre conducta BRUA și nodul tehnologic Mokrin din Serbia. Proiectul constă în construirea unei conducte noi de interconectare, pe direcția Recaș–Mokrin, în lungime de circa 97 kilometri, din care aproximativ 87 kilometri pe teritoriul României, precum și a unei stații de măsurare a gazelor în punctul de interconectare, la Comloșu Mare, în județul Timiș.
Proiectul presupune ocuparea temporară în România, pe durata lucrărilor, a unei suprafețe totale estimate de terenuri de 174 hectare, urmând a fi ocupate permanent, după finalizare, terenuri de doar puțin peste un hectar. ″Optimizarea și selectarea traseului final al conductei de transport gaze naturale pe teritoriul României s-a realizat luând în considerare următoarele criterii: amplasarea obiectivelor de suprafață ale proiectului și a organizărilor de șantier în afara siturilor Natura 2000 și a altor tipuri de arii naturale protejate; neafectarea de suprafețe din fondul forestier național; reducerea la minim a suprafețelor afectate în timpul lucrărilor de execuție; și a suprafețelor ocupate definitiv, elementele de suprafață construite prin proiect nu se vor amenaja în zone valoroase din punct de vedere al biodiversității, toate suprafețele ocupate definitiv sunt terenuri arabile; minimizarea impactului asupra factorilor de mediu; siguranță în exploatare; respectarea distanțelor de siguranță față de obiectivele învecinate″, se arată într-un document guvernamental.
Valoarea totală a investiției românești, care va fi implementată de către Transgaz, este estimată la 86,8 milioane euro. Operatorul național de transport al gazelor naturale va finanța proiectul din surse proprii și credite bancare. ″Dependentă de o singură sursă de gaze naturale, Republica Serbia poate resimți efectele unei potențiale situații de criză ca urmare a unei posibile sistări a gazelor naturale din partea statelor furnizoare. O astfel de situație ar genera trecerea la combustibili fosili (cărbuni, păcură, lemne etc), utilizarea acestora determinând creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră, cu efect poluant semnificativ inclusiv asupra zonei transfrontaliere″, scrie în document.
Potrivit sursei citate, dezvoltarea acestui culoar de transport are în vedere și asigurarea îmbunătățirii alimentării cu gaze a regiunii de vest a României, întrucât din conducta de interconectare se va putea livra în sistemul național de transport (SNT), în anumite condiții, o cantitate de gaze naturale necesară pentru îmbunătățirea și flexibilizarea aprovizionării cu gaze a zonei de vest a României. ″Prin evaluările actuale ale posibilităților de coordonare în implementare ale proiectului, în corelare cu accesul la resursele offshore din Marea Neagră, se estimează ca termen de punere în funcțiune a obiectivului de investiție anul 2028″, se mai menționează în document.
În decembrie anul trecut, a fost pus în funcțiune interconectorul gazier de 170 de kilometri Novi Iskar-Nis, care leagă conductele magistrale din Serbia cu cele din Bulgaria și care a deschis accesul sârbilor la importuri din Azerbaidjan și din Grecia, creând o primă ″breșă″ în dependența vecinilor sud-vestici de achizițiile de la gigantul rus de stat Gazprom. Uniunea Europeană a sprijinit proiectul cu granturi de aproape 50 milioane euro și împrumuturi de 25 milioane euro.
Sursa: profit.ro
Comentarii
comentarii