Continental – cancerul Timișoarei. Acum, și cu negru de fum

 

Dioxidul de sulf, SO2 – anhidrida acidului sulfuros H2SO3, este un gaz incolor, iritant al mucoaselor, cu un miros înțepător și gust acrișor. Gazul este toxic, se dizolvă bine în apă, formând acizi sulfuroși. Dioxidul de sulf ia naștere prin arderea materialelor fosile ce conțin cca. 4% sulf, ca și cărbuni sau petrol. Aceste procese duc la poluarea intensă a mediului, fiind cauza ploilor acide. În concentrații mari este toxic pentru plante sau animale, poluând apele și distrugând prin ploile acide vegetația pădurilor. La om, intoxicația cu dioxid de sulf produce: dureri de cap, stare de ebrietate, vomitări (emeză), amețeală. În concentrații mai mari, gazul produce leziuni ale mucoaselor căilor respiratorii, iar la nivel celular produce schimbări ale acizilor nucleici, care sunt factori ereditari. Oxizii de azot sunt combinații chimice sub formă gazoasă ale azotului în raporturi diferite cu oxigenul în funcție de gradul de oxidare. Oxizii de azot sunt combinații chimice care nu iau naștere spontan, ci numai prin absorbție de energie, cu excepția protoxidului de azot, care este folosit ca narcotic, în ceilalți oxizi formează în contact cu apa acizi, liberi în aer, sub acțiunea razelor UV eliberează ozon, fiind dăunător mediului înconjurător. Gaze nitrice sunt denumite oxidul (NO) și bioxidul de azot (NO2). Ele iau naștere prin reacția acidului azotic (HNO3) cu metale, substanțe organice sau prin arderea cărbunilor și produselor petroliere. Acțiunile oxizilor de azot produc iritarea, lezarea căilor respiratorii, favorizează formarea ploilor acide și a smogului și favorizează formarea ozonului sub acțiunea razelor ultraviolete. Expunerea la acest poluant produce vătămarea serioasă a vegetației, prin albirea sau moartea țesuturilor plantelor, reducerea ritmului de creștere a acestora. Ozonul – a doua formă alotropică a oxigenului, este constituit din trei atomi ai acestuia. Formula sa chimică este O3. Molecula sa este instabilă și se descompune după un timp scurt în oxigen diatomic. El este un oxidant puternic, din care cauză este dăunător omului, producând dureri de cap, fiind iritant, caustic al mucoaselor respiratorii. Concentrațiile mari de ozon pot provoca reducerea funcției respiratorii. Este responsabil de daune produse vegetației, prin atrofierea unor specii de arbori din zonele urbane. Monoxidul de carbon – o combinație între un atom de carbon și un atom de oxigen (formula chimică: CO), este un gaz asfixiant, toxic, incolor și inodor, care ia naștere printr-o ardere (oxidare) incompletă a substanțelor care conțin carbon. Acest proces are loc în cazul arderii la temperaturi înalte într-un loc sărac în oxigen, formându-se monoxidul în locul bioxidului de carbon. Monoxidul de carbon nu întreține arderea. Este un gaz toxic, în concentrații mari fiind letal prin reducerea capacității de transport a oxigenului în sânge, cu consecințe asupra sistemului respirator și a sistemului cardiovascular. La concentrații relativ scăzute, afectează sistemul nervos central, slăbește pulsul inimii, micșorând astfel volumul de sânge distribuit în organism, reduce acuitatea vizuală și capacitatea fizică. Expunerea pe o perioadă scurtă poate cauza oboseală. Pulberile în suspensie – un amestec complex de particule foarte mici și picături de lichid și sedimentabile. Dimensiunea particulelor este direct legată de potențialul de a cauza efecte. O problemă importantă o reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic, de 10 micrometri, care trec prin nas și gât și pătrund în alveolele pulmonare, producând inflamații și intoxicări. Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii și astmaticii. Expunerea pe termen lung la o concentrație scăzută de pulberi poate cauza cancer și moarte prematură.

 

 

Deși, oficial, toate aceste otrăvuri nu depășesc normele admise, un studiu profesionist realizat la Timișoara dovedește exact contrariul. În cadrul cercetărilor au fost efectuate măsurători în zona Muzeul Satului, Parcul Botanic, str. Divizia 9 Cavalerie, zona Kuntz, zona Electromotor, parcarea Iulius Mall și zona CET Sud. S-a constatat depășirea valorilor limită a concentrației de PM10 în aer, în majoritatea zonelor monitorizate, inclusiv valori destul de ridicate în zonele verzi, conducând la concluzia că problema poluării cu PM10 este generalizată la nivelul întregului oraș. S-au constatat, de asemenea, valori mari ale concentrației de COV (compuși organici volatili) în zona industrială UMT, mai ales în condițiile în care stația de monitorizare a fost plasată în Muzeul Satului. Vârfuri ale concentrației de COV au fost măsurate mai ales în timpul nopții, sursa fiind evident activitatea industrială de la Continental. Măsurătorile efectuate la CET Sud au relevat valori de emisie pentru SO2 de aproximativ 5.000 mg/m3N, valori tipice pentru termocentralele românești ce utilizează cărbuni cu un conținut de sulf de 1 – 1,5%. Având în vedere faptul că în perioada când CET Sud nu a funcționat în zonă s-au înregistrat valori ale concentrației de COV în atmosferă de 2 mg/m3, este evident faptul că în Timișoara există o sursă majoră de poluare a atmosferei cu COV. Știind că în zonă nu există, practic, decât doi potențiali poluatori cu COV, platforma Continental și TRW Automotive System Safety (Linde și UMT nu au surse potențiale de emisii cu COV) și că în urma măsurătorilor realizate la TRW au rezultat valori ale emisiei pentru COV sub limita legală, este evident faptul că platforma Continental este responsabilă de emiterea unor efluenți gazoși cu concentrații de COV la valori de aproximativ 4.000 mg/m3N. Autorii studiului apreciază că valorile măsurate pentru COV constituie o problemă majoră pentru sănătatea populației, știind că o parte din acești compuși organici volatili, respectiv formaldehida, acetaldehida, benzenul, toluenul, sunt cancerigeni, conform Agenției Internaționale pentru Cercetarea Cancerului. Continental Timișoara este amplasat la mai puțin de 80 de metri de blocuri de locuit, la 500 de metri de Spitalul de Boli Infecțioase "Victor Babeș", cu singura secție de pneumoftiziologie din oraș, și la 500 de metri de Institutul de Cardiologie. Noxele afectează cel puțin patru cartiere: Aradului, Lipovei, Lugojului și Modern, în care locuiesc aproximativ 25.000 de oameni. Fabrica din Timișoara este singura unitate a Continental din Europa care nu are o zonă-tampon de vegetație. Conform Planului Urbanistic General, Primăria Timișoarei menține zona UMT, unde locuiesc aproximativ 8.000 de oameni și funcționează două spitale, drept zona industrială. Pentru timișorenii care locuiesc în zona UMT, mirosul este tot mai greu de suportat, iar grădinile din jur au ajuns să semene, în multe locuri, cu cele de la Copșa Mică. Oamenii spun că au renunțat să mai cultive ceva, pentru că toate legumele se înnegresc.”

 

 

“E un miros extrem de urât, a ars şi a dulce, care face aerul scârbos de respirat. În mod sigur, e însoţit şi de noxe şi de alte particule care nu au ce căuta în aerul din oraş. Aerul lasă urme lipicioase pe parbrizele maşinilor şi pe frunzele plantelor de afară. Şi, într-adevăr, noaptea e atât de rău, că nu se poate sta cu geamul deschis”, s-a plâns Andi, un locuitor din zonă.

 

 

Garda de Mediu Timiş susţine că, de-a lungul timpului, a făcut multe demersuri pentru ca societatea Continental AP să-şi rezolve problemele de mediu şi chiar a şi amendat-o pentru poluare, nu pentru mirosuri, fiindcă în România nu există o legislaţie în acest sens. “Mirosul este disconfort, nu poluare. În acest moment, în România nu poţi pedepsi pe cineva pentru mirosuri. Noi am amendat societatea germană de la Pădurea Verde pentru poluare şi chiar am avut proces şi ei au pierdut. Legea mediului nu prevede sancţiuni pentru mirosuri. Acum, monitorizarea emisiilor pe care Continental AP le elimină în atmosferă se face conform actului de reglementare şi nu înregistrează depăşiri la noxe, aşa cum arată staţiile de monitorizare a mediului. Trebuie să recunosc că, într-adevăr, se simt mirosuri în zonă, nu putem contesta. Înregistrăm o plângere pe lună, acum. Înainte aveam mult mai multe plângeri. Dacă legislaţia se va modifica şi vor exista sancţiuni pentru mirosuri, atunci noi le vom pune în aplicare”, a declarat Silviu Megan, comisar regional.

 

 

Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Timişoara (ARPM) a transmis că SC Continental e în procedura de obţinere a autorizaţiei de mediu, iar staţiile de monitorizare nu au înregistrat depăşiri la noxe. “În prezent, SC Continental Automotive Products SRL se află în procedura de obţinere a autorizaţiei de mediu, conform Ordinului 1798/2007, pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu. În judeţul Timiş, sistemul de supraveghere a calităţii aerului înconjurător nu a înregistrat depăşiri la poluanţii monitorizaţi continuu”, se arată în răspunsul ARPM Timişoara, de joi, 4 octombrie.

 

 

Primarul Timişoarei, Nicolae Robu, spune că înţelege nemulţumirile cetăţenilor care locuiesc în vecinătatea fabricii Continental. „Îi înţeleg pe aceşti oameni că sunt deranjaţi de mirosul din zonă. În urma măsurătorilor a rezultat că fabrica Continental nu poluează, în sensul că nu produce noxe interzise de Comisia Europeană peste pragul în vigoare. Dar, din păcate, produce mirosuri neplăcute. Personal, voi merge la Continental, cu un grup de cetăţeni şi reprezentanţi ai ONG-urilor, pentru a vedea cum se desfăşoară munca în această fabrică. Reprezentanţii Continental ne-au asigurat că au luat toate măsurile pentru a nu polua. Mai mult, aceiaşi reprezentanţi ne-au prezentat imagini din satelit de la alte fabrici Continental de pe glob, pentru a ne demonstra că acele fabrici sunt situate mult mai aproape de zonele rezidenţiale”, a mai adăugat Nicolae Robu.

Reprezentanţii Continental AP nu au putut fi contactaţi pentru a-şi exprima opinia.

 

Lucian PAULESCU