Palatele Lloyd, Neuhausz, Merbl, Szechenyi și Hilt-Vogel, de pe latura Corso din centrul Timișoarei au fost deja restaurare și dau un aspect spectaculos Pieței Victoria. Ultima clădire care a rămas de restaurant este palatul Dauerbach, la care, însă, lucrările sunt pe terminate. O parte din schele, din partea superioară, au fost înlăturate, astfel că a ieșit la lumină frumusețea de palat. Deocamdată s-a lucrat doar la fața principal dinspre Piața Victoriei.
Palatul a fost construit între 1911 și 1913 ca locuință, după planurile lui László Székely, pentru Georg Dauerbach, pe un teren de 1.240 metri pătrați, achiziționat cu 250.000 de coroane. Clădirea impunătoare are o fațadă înaltă și întunecată, în stil eclectic, cu elemente baroce și de Art Nouveau (Secesiunea vieneză), decorată cu lucrări ceramice reliefate, și domină șirul de clădiri din zonă.
Clădirea cu trei etaje are o fațadă compusă din cinci tronsoane și un acoperiș curbat.
La parter se află încă din primii ani o cafenea și un restaurant. Primul chiriaș a fost Henric Berger, care a ajuns la o înțelegere cu administrația orașului în ceea ce privește utilizarea spațiului exterior, amplasarea meselor și scaunelor, precum și dimensiunea umbrelor de soare.
Palace a fost pentru mult timp unul dintre cele mai frumoase și elegante restaurante ale orașului și a fost deosebit de popular în rândul tineretului din prima jumătate a secolului al XX-lea, datorită reprezentațiilor muzicale.
Într-un colț al clădirii funcționează încă de la început o farmacie. După cel de-Al Doilea Război Mondial, restaurantul a fost închis și folosit ca depozit. Restaurantul Palace a fost redeschis la sfârșitul anilor 1960. Aici a funcționat și o sală de jocuri, însă localul a fost închis din nou în anii care au urmat.
Clădirea a intrat în posesia societății pe acțiuni Palace înainte de Al Doilea Război Mondial, iar ulterior a fost naționalizată. Deoarece în acel moment proprietarul era o societate pe acțiuni, iar acționarii nu făceau parte din aceeași familie, moștenitorii nu au dreptul la restituirea clădirii, ci doar la despăgubiri.
Cu toate acestea, tot mai mulți moștenitori s-au prezentat și au dat în judecată statul.
