Acasă Actualitate Cramele de pe dealul Silagiului: Împăratul Franz Iosef a adus colonişti cu...

Cramele de pe dealul Silagiului: Împăratul Franz Iosef a adus colonişti cu experienţă în cultura viţei-de-vie de pe valea Rinului

DISTRIBUIȚI

Supranumit „satul aşezat pe trei văi“, Silagiu are un hotar deluros, foarte productiv, unde se cultiva viţă-de-vie şi care face parte din unul dintre cele cinci centre viticole ale Banatului – regiunea viticolă din jurul Buziaşului. Astăzi, dealul Silagiului găzduieşte cinci crame – Agape, Dealul dorului, Thesaurus, Sara şi Aramic – care produc vinuri autohtone, din struguri proprii şi care oferă vizitatorilor ocazia de a organiza degustări, vizitarea cramei şi organizarea de evenimente.

„Crama Aramic a luat fiinţă în 2012, când am făcut primul proiect pe reconversie a viţei-de-vie. Am arendat de la stat o suprafaţă de 56 de hectare ca primă etapă. La Silagiu e istorie multă. După ce împăratul Franz Iosef a adus colonişti cu experienţă în cultura viţei-de-vie de pe valea Rinului, şvabii din Bacova au primit terenuri pe dealul Silagiului şi au plantat 100 şi ceva de hectare. În secolul al XIX-lea a apărut filoxera, un dăunător care a terminat viţa-de-vie în Europa. Oamenii de aici nu au mai avut încrede în cultura viței de vie. Numai la sfârşitul secolului, preotul din Silagiu a înfiinţat două lanţuri cu butaşi din America. Şvabii au revenit apoi şi ei. În perioada interbelică putem vorbi de o nouă înflorire a viticulturii pe dealul la Silagiu, de aici se ducea mult vin la curtea Vieneză, în Europa“, a declarat Adam Crăciunescu, proprietarul Cramei Aramic.

Pe dealul Silagiului există o mică bisericuţă, care are o poveste interesantă. Ea a fost vizitată și de Regina Maria, după ce s-a făcut România Mare.

„Şvabii s-au plâns că au probleme cu productivitatea, că e multă grindină, aşa că Regina Maria le-a recomandat să construiască o capelă de rugăciune. Bisericuţa a fost terminată în 1932. La ora asta o administrează preotul din Bacova şi aici se organizează evenimente de sărbători de Sfânta Maria, de Paști și altele. De acolo, avem o panoramă frumoasă, se vede şi Timişoara, mai ales seara, avem o deschidere până la Vârşeţ“, a mai spus Crăciunescu despre atracţiile turistice locale.

Crama cultivă opt soiuri nobile de viță-de-vie din care rezultă 14 tipuri de vin. Vinul de la Silagiu e special, spun cei care au gustat licoarea. Asta și pentru că dealul Silagiului este format pe o calotă de piatră, unde sunt elemente minerale, printre care și cupru.

“E calcar mult, sunt elemente minerale, există şi cupru – de asta i-am spus și noi Aramic, solul nu este de o grosime prea mare, iar aceste condiţii e normar să ofere vinuri de calitate foarte bună”, a mai declarat Adam Crăciunescu, care produce în jur de 150 de tone de vie.

De la Timișoara până pe dealurile Silagiului sunt doar 35 de kilometri. Cei care ajung la Aramic pot face o degustare de vinuri, iar o experiență memorabilă o reprezintă turul organizat al cramei, care include prezentarea și istoricul Cramei Aramic, vizită la podgorie și prezentarea proceselor de producție și de îmbuteliere ale vinului.

Crama Aramic dispune de o sală de evenimente, cu o capacitate de 50-100 de persoane, care are ca atracție principală o terasă de sticlă, cu priveliște panoramică către podgorie.

Comentarii

comentarii