Biserica Ortodoxă Română praznuiește, joi 21 noiembrie, Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Această sărbătoare este cunoscută în popor sub denumirea de Vovidenia sau Ovedenia, iar pentru ca bucuria sărbătorii să nu fie umbrită de post, BOR a rânduit ca pe 21 noiembrie să fie dezlegare la peste.
Încă de la Naștere, se știa că Maica Domnului nu va fi o persoană oarecare, deoarece nașterea ei a fost vestită de un Înger înainte de a se ști că a fost zămislită. Deci Maica Domnului a fost aleasă de Dumnezeu pentru a deveni, așa cum cântăm noi, „potirul cel sfințit”, pântecele cel preacurat și sfințit din care se va naște Mesia, Mântuitorul sufletelor noastre.
Părinții Maicii Domnului sunt Sfinții Ioachim și Ana. Lipsiți de copii, dar cu credință în Dumnezeu, L-au rugat pe Dumnezeu să le dăruiască cinstea de a fi părinți, făgăduind că dacă vor avea un copil, îl vor duce la templu și îl vor închina Lui, explică crestinortodox.ro. Un înger le vestește că vor avea o față pe care o vor numi Maria. Sfinții Ioachim și Ana nu au uitat de promisiunea făcută lui Dumnezeu și la trei ani de la nașterea Maicii Domnului au dus-o pe fiica lor la templu.
Aici a fost întâmpinată de marele preot Zaharia, tatăl sfântului Ioan Botezătorul, care a dus-o în cea mai sfânta încăpere din acest loc, în Sfânta Sfintelor, unde a stat până la vârstă de 15 ani. A fost condusă în acel loc sfânt, pentru că ea însăși avea să devină “Sfânta Sfintelor” lui Dumnezeu, sălaș a lui Dumnezeu-Cuvântul. Din ea, Cel Necuprins, Cel Veșnic, avea să ia trup, să Se facă cuprins în pântecele ei.
Și se spune că Preacurata Fecioară intra în cortul cel mai dinăuntru, care se zice Sfânta Sfintelor, ce era după a doua catapeteasmă, iar nu în locașul cel fecioresc – arată doxologia.ro. Pentru că, deși avea loc deosebit în locașul fecioarelor, la rugăciune ea intră în Sfânta Sfintelor, căci numai ei îi era îngăduit, dar ajungând în vârstă mai mare și deprinzându-se cu scriptură și cu lucrul mâinilor, mai mult zăbovea la rugăciune, decât la lucru. Ea avea obicei de petrecea toată noaptea și cea mai mare parte a zilei în rugăciuni. La rugăciune intra în Sfânta Sfintelor, iar la lucrul mâinilor se întorcea în locașul său; pentru că nu era slobod a lucra ceva în Sfânta Sfintelor, nici a aduce ceva acolo.
Astfel petrecea Preacurata Fecioară în sfânta sfintelor împreună cu îngerii, dorind ca în veci să viețuiască întru curățenie îngerească și în feciorie, după mărturia sfinților învățători, Grigore de Nissa, Ieronim și a celorlalți, care zic că această Fecioară singură și-a logodit fecioria lui Dumnezeu. Pentru că în Legea veche era neobișnuit fecioarelor a nu se mărita, căci mai cinstită era însoțirea decât fecioria. Iar Preacurata Fecioară a cinstit fecioria, mai vârtos decât însoțirea și, făcându-se mireasa lui Dumnezeu, ziua și noaptea Îi slujea Lui în curățenia fecioriei sale. Iar Duhul cel Preasfânt, cu bunăvoința lui Dumnezeu Tatăl, pregătea întru dânsa sălășluirea lui Dumnezeu Cuvântul.
