Asistăm la creşterea disoluţiei instituţiilor statului. Dovada o avem în ceea ce se petrece zilnic sub ochii noştri neputincioşi: poliţişti călcaţi de maşinile derbedeilor din trafic, criminal, în casa victimei, cu drujba, ucigându-l fără frică, sub ochii copiilor, femeia jandarm ucisă pe trecerea de pietoni, traficanţi ameninţând cu sânge rece procurorii de caz. Lista este tulburător de lungă. Şi grea. De ce oare?
Bugetul unui specialist criminalist a fost diminuat cu 15 la sută. Un procuror criminalist are, aşadar, un salariu ce nu mai ţine cont de gradul de risc al profesiei. Nici de dificultatea acţiunilor în care acesta este implicat. O altă observaţie este legată de bugetul pe anul trecut al DNA, care reprezintă 26 la sută din bugetul total al parchetelor din întreaga ţară. DNA, faimos (este normal să fie), deţine resursele pentru investigaţii, salarii, prime, cheltuieli cu toate activităţile, mai bine de un sfert din tot bugetul, pentru toate investigaţiile realizate de parchetele din 40 de judeţe, fiecare cu procurori din parchetele de pe lângă tribunale, judecătorii, plus cele de pe lângă curţile de apel.
Criminaliştii, cei mai vitregiţi. Ei, care-şi riscă vieţile, statutul, uneori chiar şi viaţa familiilor le este ameninţată.
”Curajul” criminalilor, al celor de pe şoselele patriei, pe care nimeni nu-i controlează, care ucid la rândul lor cu inconştienţa debililor mintali sau a analfabeţilor, despre care (cică) nu ştim cum au luat examenele pentru carnetele auto, hoţii care umplu tramvaiele oraşelor, magazinele şi parcările, toţi aceştia, oare, cum au reapărut în viaţa noastră?
Lupta împotriva corupţiei este esenţială pentru democraţie, evident! Dar lupta pentru liniştea cetăţeanului? Dar lupta pentru siguranţa în stradă şi în trafic? Dar lupta pentru normalitate? Dar lupta împotriva criminalilor mediului? Lupta împotriva poluării? Dar lupta împotriva prostiei şi a incompetenţei?
Criminalii, hoţii, tâlharii, violatorii, toţi aceştia au înţeles de mult că autorităţile nu mai sunt preocupate de ei! Că lumea este antrenată în urmărirea fenomenului legat de legătura între politică şi corupţie, de mişcările de stradă, de ”vocile urbei”, de schimbarea lumii, de jignirile între jurnaliştii aparţinând unor organizaţii media, aflate în opoziţie, ei ştiu că lumea vrea ”Las fierbinţi”, prostii agramate, ei ştiu că sunt liberi să-şi facă ”poftele”.
Lipsa profesionalismului, a seriozităţii în aplicarea legilor, a oamenilor devotaţi oamenilor, asta ne duce la pierzanie.
Nicio zi fără sânge!
Asta se doreşte, asta avem!
