Restaurarea Domului Romano-Catolic din Piața Unirii se apropie de finalizare. Reabilitarea a cuprins exteriorului, interiorului, a acoperișului, obiectele de cult și componentele artistice, dar și cripta de la subsolul bisericii.
Puțină lume cunoaște acest loc deschis în trecut doar ocazional, la pelerinaje, pentru turiștii, cu acordul Episcopiei și cu un ghid desemnat de acesta, dar se cobora la importantele celebrări liturgice şi de Ziua Morţilor, pe 1 noiembrie.
Intenția este ca în Timișoara – Capitala Culturală Europeană, catacombele să poată fie vizitate mai ușor de turiștii care sunt așteptați să ne viziteze orașul.
Înainte de începerea lucrărilor, reprezentanții episcopiei au vorbit și despre repoziționarea mormintelor, care se face o dată la o sută de ani. Ultima dată acest lucru s-a făcut după Primul Război Mondial.
În catacombele de sub dom se află unele dintre cele mai vechi morminte din Timișoara. Intrarea în subteran se face pe o uşă aflată în spatele bisericii, dinspre strada Paul Chinezul.
Tunelul se află chiar sub altarul principal al Domului şi este în formă de cruce latină, iar mormintele sunt zidite.
De-a lungul veacurilor aici au fost înmormântaţi episcopii, canonicii şi o serie întreagă de militari de rang înalt şi comandanţi ai cetăţii Timişoara.
Prima înmormântare a avut loc aici în 1740. Este vorba de un canonic, Carlo Tazzoli, care era de origine italiană şi a venit în Banat în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, împreună cu coloniştii italieni de la Carani.
Carlo Tazzoli a fost înmormântat în pardoseală. Este singurul mormânt de acest fel în cripta de sub Dom. „Hic dormiunt primitia hic dormientium Carolus Tazzoli hui secclesia cat canonicus obit MDCCXL”, scrie pe piatra tombală.
Printre cei înmormântaţi în aici se află şi Szentklaray Jeno (1843-1925), membrul Academiei Maghiare de Ştiinţe, care la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea a fost cunoscut ca un mare istoric. Printre episcopi se Nikolaus Stanislavich (1694-1750), care a sosit în Banat împreună cu coloniştii bulgari, şi care a contribuit nemijlocit la înaintarea lucrărilor la dom, Augustin Pacha (1870-1954) şi Adalbert Boros (1908-2003), cei care în perioada comunistă au avut foarte mult de suferit, fiind arestaţi, închişi şi torturaţi, iar după lungi perioada de detenţie eliberaţi.
Ultimul episcop îngropat în cripta de sub dom a fost Sebastian Kräuter, care trăit între 1922 şi 2008.
Printre mormintele se mai pot citi nume precum Speth Karoly (1822-1904), Ladislau Köszeghy (1745-1898), Dolencz Jozsef (1809-1901), Alexander Csajághy (1810-1860), Alexander Bonnaz (1812-1889), Alexan¬der Dessewffy (1834-1907), Jozsef Németh (1831-1916), Frigyer Ivan (1808-1987), Josephus Korner (1888-1947), Lothar Unterweger (1880-1849), Olajos Jozsef (1830-1885), Georgius Bauer (1843-1925), Mathias Ferch (1869-1938), Franciscus Blaskovics (1864-1937), Paulus Magyary (1857-1937), Johanes Kramp (1845-1922), Kun Laszlo (1842-1908) sau Engels Janos (1842-1912).
Tot aici este înmormântat şi Georg Rukawina (1777-1849) comadantul trupelor austriece în timpul Revoluţiei Maghiare din 1848-1849. Placa funerară a acestuia se află însă chiar în biserică. Tot în criptă se află înmormântat şi comandantul Karl Freiherr Von Braum.
Există și câteva pietre funerare care amintesc de militarii care sunt îngropaţi, dar nu sunt nominale.
