Criza sistemului monetar international. Cauze si consecinte
Dupa cum este cunoscut, disfunctiile cronice ale sistemului monetar international au determinat o acutizare a actualului declin economic global. Dar care sunt aceste disfunctii ? Fara indoiala, principala disfunctie a actualului sistem monetar international o constituie pozitia privelegiata a dolarului american in derularea tranzactiilor comerciale si financiare la nivel global. Ori, un sistem monetar global bazat pe o singura valuta – cheie implica in mod evident riscuri majore. Pe de alta parte, derularea tranzactiilor comerciale si financiare in cadrul actualului sistem monetar international a devenit extrem de putin fiabila si de costisitoare pe parcursul ultimilor decenii, atit la nivel global, dar mai ales pentru unele state. Astfel, daca in 1963 statele lumii realizau un produs intern brut nominal de 9537 de miliarde de dolari americani si detineau rezerve valutare de 63,86 de miliarde de dolari, in anul trecut valoarea produsului intern brut nominal a fost la nivel global de 57937 de miliarde de dolari, in timp ce rezervele valutare globale totalizeaza in acest moment 10001 de miliarde de dolari. Cu alte cuvinte, in ultimii 46 de ani rezervele valutare ale statelor lumii au crescut de 157 de ori, in timp ce produsul intern brut nominal a crescut doar de 6 ori. Evident, acesta contraperformanta reflecta cea de a doua disfunctie majora a actualului sistem monetar international : valoarea uriasa a imobilizarilor valutare necesare la nivel global si statal pentru derularea tranzactiilor comerciale si financiare internationale. Dar cum poate fi explicat faptul ca la ora actuala 17,2 % din produsul intern brut global este imobilizat sub forma de rezerve valutare in loc sa fie utilizat pentru consum sau investitii, in timp ce in 1963 valoarea acestor imobilizari reprezenta mai putin de 1% din produsul intern brut al statelor lumii? Oare de ce a devenit derularea tranzactiilor comerciale si financiare internationale atit de putin fiabila si de costisitoare?
Inainte de orice , trebuie subliniat faptul ca in ultimele decenii ponderea rezervelor valutare detinute de tarile Europei Occidentale si de SUA in raport cu totalul rezervelor valutare internationale a scazut de la 77% in 1963 la 13% in prezent, desi ponderea produsuli intern brut realizat de aceste tari in raport cu produsul intern brut al tuturor tarilor lumii a ramas neschimbata in ultimii 46 de ani ( 51%). Mai precis, rezervele valutare ale SUA s-au diminuat in ultimii 46 de ani de la 26,4% la 1,2% din totalul rezervelor valutare internationale, in timp ce rezervele valutare ale tarilor din Europa Occidentala au scazut in aceeasi perioada de la 50,6% la 11,8% din totalul rezervelor valutare internationale. In aceste conditii, China, Japonia si Rusia au devenit noii lideri in ceea ce priveste distributia rezervelor valutare. Astfel, aceste tari detin in prezent 25% , 10%, respectiv 5% din totalul rezervelor valutare internationale.Fara indoiala, regresia Occidentului din pozitia de lider incontestbil in ceea ce priveste acumularea de resurse valutare si transformarea sa intr-un outsider in raport cu China , Japonia si Rusia reprezinta cea mai spectaculoasa si paradoxala mutatie economica din istoria moderna.
In al doilea rind, trebuie subliniat faptul ca multiplicarea exponentiala a rezervelor valutare internationale in raport cu o crestere mai degraba liniara a produsului intern brut global a fost detrminata de un fenomen extrem de riscant si de periculos: indatorarea externa excesiva a majoritatii tarilor lumii in ultimile decenii. Astfel, valoarea datoriile exerne ale tarilor lumii a atins in acest moment pragul critic de 56900 miliarde de dolari, ceea ce reprezinta 98% din produsul intern brut global. Intr-un clasament alcatuit in functie de gradul de indatorare (raportul dintre datoria externa si produsul intern brut) primele locuri sunt ocupate de urmatoarele tari : Luxemburg (3854%), Irlanda (1004%), Olanda (470%), Marea Britanie (416%), Elvetia (271%) si Belgia (267%). Pe ultimile locuri intr-un asemenea clasament se afla Iranul (6%), China (7%), Libia (11%), Venezuele (13%), Siria (15%), Egiptul (15%), Arabia Saudita (20%), Malaesia (25%), Tailanda (25%) si Rusia( 30%). Rezulta, deci, ca , indatorarea externa excesiva nu reprezinta un fenomen specific tarilor cu un nivel scazut de dezvoltare economica, asa cum sustin majoritatea mediilor de informare in masa din Occident. Dimpotriva, indatorarea externa exccesiva este un fenomen caracteristic mai ales tarilor din Europa Occidentala si SUA, intrucit datoriile externe ale acestor tari-vedeta in ceea ce priveste dezvoltarea economica reprezinta mai mult de 87% din totalul datoriilor externe la nivel international!
In acest context, este evidenta uriasa discrepanta intre nivelul extrem de scazut al ratei rezervelor valutare ( raportul dintre rezervele valutare si produsul intern brut) din SUA ( 0,8%), Marea Britanie ( 3,1%) si tarile din zona euro Eurosystem ( 6,1%), comparativ cu nivelul aceluiasi indicator la nivel mondial (17,2%) sau in tari ca si Romania ( 27,2%), Ungaria ( 34,4%) si Bulgaria ( 35%). Altfel spus , actualul sistem monetar international determina atit costuri uriase in ceea ce priveste accesul la resurse valutare impuse anumitor tari, cit si privilegii pentru alte tari. In aceste conditii, o modificare radicala, rapida si echitabila a ” regulilor de joc” in ceea ce priveste accesul la resurse pe pietele valutare este strict necesara. Pe de alta parte, o crestere semnificativa a fiabilitatii actualului sistem monetar international este cu totul imposibila atita timp cit in UE sau in recent constituitul G20 este mereu aminata abordarea frontala a tratarii metastazelor actualului sistem monetar international : Eurosystemul sau Eurozona, cu o datorie externa de 26112 de miliarde de dolari si rezerve valutare de 764,2 miliarde de dolari; SUA, cu o datorie externa de 13450 de miliarde de dolari si rezerve valutare de 124,1 de miliarde de dolari; Marea Britanie, cu o datorie externa 9088 de miliarde de dolari si o rezerva valutara de 69 de miliarde de dolari; Irlanda, cu o datorie externa de 2287 de miliarde de dolari si rezerve valutare de 16,2 miliarde de dolari si Luxemburgul, cu o datorie externa de 1994 de miliarde de dolari si rezerve valutare de 5,3 miliarde de dolari. Este evident ca atita timp cit liderii politici si de opinie occidentali vor continua sa falsifice realitatea diabolizind Grecia, care are o datorie externa de 553 de miliarde de dolari si rezerve valutare de 5,2 de miliarde de dolari, Ungaria, care are o datorie externa de 116,8 de miliarde de dolari, Romania, care are o datorie externa de 95,5 de miliarde de dolari si o rezerva valutara de 44 de miliarde de dolari, respectiv Bulgaria, care are o datorie externa de 49,3 de miliarde de dolari si o rezerva valutara de 16,5 de miliarde de dolari, lideri G20 se vor intilni degeaba, iar actuala penurie de pe puiata creditelor valutare se va transforma in scurt timp intr-un cataclism economic si social fara precedent…
Surse de date:
1, Heinz Robert Heller, Optimal International Reserves, The Economic Journal, Vol. 76, No.302,1966, pp 296-311, Blakwell Publishing, Royal Economic Society.
3. Wikipedia, List of country by external debt (2009).
4. IMF, List of country by nominal GDP ( 2009).
5. Wikipedia, List of country by foreign exchange reserves ( 2010).
Nicolae Țăran, Catedra de Management, Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor, Universitatea de Vest Timisoara.
