După anul 1989, intelectualii români s-au implicat în viața socială încercând să canalizeze soarta României pe drumul democrației. Cu mijloace propri, fiecare s-a atașat de speranța că țara noastră poate intra în rândul celor unde marea majoritate a intelectualilor de atunci și-au făcut doctoratele, au acumulat, în domeniile lor de activitate , rafinamentul profesioniștilor alături de somitățile mondiale.
Șansa acestui entuziasm, de scurtă durată-din păcate, era Modelul, încă în viață, al marilor spirite naționale și mă refer la Seniorul Corneliu Coposu, Ion Rațiu, Radu Câmpeanu, Monica Lovinescu, Petre Țuțea, Virgil Ierunca, dar și alți lideri politici ai partidelor istorice.
Banatul de Munte s-a așezat prin vocile sale în primul rând al acestor speranțe , prin oameni ai locului care s-au implicat puternic în acele vremuri.
Este greu de imaginat astăzi, din păcate, că probitatea morală a acelor lideri de opinie era una de ținută, că până și presa părea mult mai de calitate decât ceea ce consumă românul acum.
Timpuri ale polemicilor rafinate înăbușite de mineriade, vise care s-au îngropat o dată cu sângele de pe străzile orașelor martir…toate, absolut toate au rămas pe retina unei istorii nescrise sau mai degrabă neasumate, nerecunoscute oficial.
Din elita acelor timpuri de atunci, dar și de astăzi , face parte și profesorul universitar doctor Sorin Pescariu, coordonator PN la Institutul de Boli Cardiovasculare Timișoara.
S-a născut pe Valea Almăjului într-o zi de 13 februarie, a învăţat la Reşiţa şi a devenit unul dintre cei mai buni medici cardiologi din Banat şi din ţară.
Este un amfitrion rafinat, are simţul umorului, dar şi nostalgii încărcate de harul artistic, cum de altfel a dovedit în multele articole de presă publicate.
Are principii de viaţă dobândite din familie şi nostalgia locurilor părinteşti, iubeşte artele şi îi place să se raporteze la Valorile Universale.
Deasemenea, renumitul cardiolog, prof.univ.dr. Sorin Pescariu a fost încă din adolescenţă pasionat de atletism, în general și de aruncarea suliței în mod special, în anul 1972, devenind campion național de juniori la aruncarea suliţei,iar în 1980 a făcut parte din lotul olimpic lărgit al României.
A realizat o carieră profesională de excepţie, pasiunea pentru sport nu a abandonat-o niciodată, înregistrând de-a lungul timpului multe performanţe ce i-au confirmat aptitudinile sportive și în continuare obţine rezultate de podium în plan naţional şi international, dar paralel cu vocația de medic este și un foarte bun scriitor, analist politic și jurnalist.
Este, dealtfel, cunoscut în istorie faptul că foarte mulți medici au ajuns și scriitori valoroși și cu permisiunea ta cititorule, aș nominaliza de la Hipocrate la Anton Pavlovici Cehov, Vasile Voiculescu, Emil Brumaru, Victor Babeș, Friedrich Schiller, Mihail Bulgakov, Augustin Buzura sau Francois Rabelais, doar o infimă parte dintre ei …
Medicina a contribuit, așadar, cu ‘’ostașii săi în halate albe’’ la bogăția literaturii universale.
Profesorul Sorin Pescariu, care este și aniversatul zilei, poate fi catalogat și un foarte bun jurnalist reporter, fiindcă în cartea sa ”DE-A ROSTOGOLUL PRIN AMÂNARIA”, face un serial de suflet ce dezvăluie stări ce descriu fiecare an scurs de la Revoluție. Toate articolele publicate în carte te poartă cu sufletul autorului prin fiecare vis, cădere sau speranță a societății românești, resuscitată sau victorioasă, în funcție de anvergura fiecărui eveniment.
De la ‘’Nimeni, niciodată’’, primul articol publicat în carte până la ‘’Temesvar 30. Apologia lui Laszlo Tokes’’, ce încheie acest reportaj al primelor două decenii de libertate, suntem purtați și distribuiți în acest film imaginar fiecare cu personajul lui. Incisiv, romantic, dur sau uneori chiar credul, autorul trăiește pasional fiecare eveniment și ni-l transmite ‘’la cald ‘’de pe frontul imaginar al unei lupte pentru adevăr și dreptate.
Primele două decenii post-revoluționare au fost decisive pentru traiectoria europeană și mondială a țării noastre, dar și un cumul de suferințe mai mult sau mai puțin necesare în dospirea tinerei democrații mioritice.
Domnul profesor Sorin Pescariu se remarcă prin loialitate față de adevăr, nu disimulează și nu este dominat de subiectivism. Își trăiește cu corectitudine fiecare mărturisire, uneori dureros de sincer, alteori resemnat, dar nu învins.
‘’DE-A ROSTOGOLUL PRIN AMÂNARIA’’ este un volum sub formă de atitudine civică, ‘’poate mai necesară ca oricând, într-o țară unde lupta pentru democrație este abia la început’’ după cum subliniază autorul.
Este extrem de sugestivă și coperta principală a volumului, mă poartă subtil spre romanul ”Ferma animalelor” de George Orwell, undeva pe o Arcă a lui Noe …
Cine câștigă sau cine pierde… vă las să aflați doar savurând această carte și bineînțeles, sper să urmeze multe astfel de volume pentru că istoria adevărată a României se află între coperțile sale, în cimitire și în sufletele celor care iubesc cu adevărat România.
‘’Întotdeauna mi-a plăcut să citesc. De aproximativ 55 de ani bucuria de a deschide o carte nouă rămâne printre cele mai mari ale vieții mele. Nu pot trăi fără cărți , ‘’este cuvântul de început al distinsul nostru profesor …
Astăzi, de ziua domniei sale mă alătur atât cititorilor, dar și celor ale căror inimi continuă să bată datorită profesionalismului cardiologului, cu un gând sincer de bine și frumos într-un sincer La Mulți Ani!
Fie ca mulți ani de acum încolo să împărțiți cu noi bucuria de a deschide o carte nouă, distinse domnule profesor universitar doctor, Sorin Pescariu!
