Acasă Editorial Cu bocancii murdari, pe Catedrala Timișoarei!

Cu bocancii murdari, pe Catedrala Timișoarei!

1188
DISTRIBUIȚI

Priviți, vă rog, această fotografie. Mulți dintre noi, aproape neidentificabili, acum, într-o imagine veche de 31 de ani, eram acolo. Eram în genunchi, în acea zi superbă de 20 decembrie 1989, o zi în care soarele ne făcea mai iubitori, mai calzi, mai frumoși. Plângeam, acolo în genunchi, și rosteam ”Tatăl nostru”, unica rugăciunea a creștinătății în care niciun cuvânt nu este schimbat de niciun om, mirean sau preot. Eram liberi. Noi, timișorenii credincioși și curajoși, eram liberi, eram lepădați de presiunea comunistă: copii, adolescenți, tineri sau maturi, eram împreună. Era o solemnitate pe care nici bătăușii veniți de la Caracal, cu bastoane, să ne ”apere” de intrarea ungurilor peste noi (manipularea cea mai odioasă a zilei aceleia) nu o înțelegeau, nici securiștii cărora le tremurau cămășile, dar nici acum, după 31 de ani, unii nu o înțeleg. Simplu, nu sunt capabili.

Ceea ce se întâmplă acum, de la ironii la batjocuri cu ”flăcări și pucioasă” pe nări, de la așa zise compasiuni pentru un ”biet artist”, toate duc în desuet o temă profund importantă. Tema este Timișoara. Tema este ”Memoria Cetății”. Primul care s-a revoltat public a fost timișoreanul Adrian Orza, un iubitor al locului, în primul rând, apoi, un experimentat al administrației publice, 20 de ani.

O comisie formată din artiști din afara Asociației Timișoara, Capitală Europeană a Culturii, mai exact patru artiști și doar un membru al ATCCE 2023, au premiat un ”artist” din București, care a pictat, în complexul studențesc, în cadrul programului ” Memoriile Cetății” o… blasfemie! A pictat, ”urcându-se” cu bocancii ignoranței și ai mitocăniei, pe memoria noastră, a timișorenilor. Catedrala Mitropolitană apare redată fără cruci! Cică este… artă! Și atunci, cine nu este critic artistic, să fie orb? Să fie ignorant? Să fie pasiv? Sa fie anti-creștin? Ce să fie? Să se teamă de șirul otrăvurilor agramate, ”pictate” pe facebook, doar pentru că este la modă să fii ”altfel”? Adică, dacă nu ești ”altfel” nu mai ești bun pentru lumea asta? Pentru anul 2020? Să accepți că o comisie (din care, Doamne, ajută, Simona Neumann nu a făcut parte, ba, mai mult, nu a avut nicio apropiere cu subiectul, altfel era poate deja ”ucisă”), doar pentru că din ea fac parte specialiști despre care nu avem ”competența” să vorbim? De ce să nu vorbim? Cine ne cenzurează credința, valorile creștine, atașamentul pentru Sfânta Cruce? Cum adică… este artă acceptarea unei reprezentări a catedralei fără cruci? Unii scriu că au fost închise porțile catedralei, în primele zile ale Revoluției de la Timișoara! Da, dar noi am scris despre asta mii de articole, noi cei din Timișoara, nu de la Caracal și nici de la București! Da, am strigat revolta noastră, iar cei care au închis nu mai sunt de mult în acest oraș. Ne învață acum, pe noi, cineva care este ”altfel” că unii preoți au închis ușile? Nu, unii securiști au ordonat închiderea porților și aveau armele în mână.

Vorbim despre memoria cetății mutilând imaginea cetății?

Dar despre memoria noastră, a timișorenilor care plângeam de bucurie pe străzi, nimeni nu are nimic de spus? În fața acestei catedrale s-a rostit, cu ochii spre crucile sale și cu inima ieșind din sărmanul nostru piept, Tatăl Nostru!

Acum, cineva dorește să ne ia asta!

Bine, nu va reuși! Nu o să lăsăm asta, cât despre ”sărmanul artist”, cum este el numit, dar nici nu mai contează numele lui, nu am decât compasiune. Cine crede că o mână de vopsele schimbă istoria, se înșală. Dar o mână de vopsele proaste s-ar putea să deformeze privirile unor inși fără cultura istoriei noastre.

Critica asupra conținutului nu poate fi cenzură. Dar cenzura prostiei ar putea fi luată în calcul!

Comentarii

comentarii