Acasă Editorial Cu vântul de primăvară, du-te, sărmane Paisie!

Cu vântul de primăvară, du-te, sărmane Paisie!

DISTRIBUIȚI

liaMă rog lui Dumnezeu să vină ziua să nu mai vreau, să nu mai am de ce să scriu despre Paisie, cel care nu este demn de apelativul ”Lugojanul”, căci el habar nu are despre semnificația și profunzimea cuvântului ”lugojean”. Dar, din păcate, sunt neliniștită în legătură cu răul pe care insul în straie de prelat l-a făcut Banatului. Așadar, merită să recapitulăm ceea ce Justiția și, pe deasupra (sau mai ales) Preafericitul Patriarh Daniel au fost nevoiți să constate, pe documente și fapte: Cazul Paisie este trimis de la DNA la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, cu acuzațiile de șantaj și falsuri în acte publice. Cazul Paisie versus cetățenii din Găvojdia, Timiș (aproape de Lugoj) a primit rezolvare din partea Patriarhiei BOR, mai exact tot ceea ce am consemnat în ZIUA de Vest s-a dovedit a fi real, și anume abuzul paisiac contra unui preot, fiu al satului, pe care oamenii și acum îl au, Paisie punându-l abuziv pe Vântu, fratele starețului mănăstirii Săraca, acești Vântu fiind veniți de prin Moldova, cu neveste (nelegitime), cu gloata de copii (nerecunoscuți), fiind expresia preacurviei din Biblia pe care mirenii o respectă, dar ”vânturile stricate” nu! Așadar, patriarhul nostru a înțeles că Biserica Sfântă are nevoie de primenire, de corectare a greșelilor, de curățare a imaginii, imagine pe care nu presa o amenință, ci aceia care o fac să sufere, aceia care nu respectă nici regulile lui Dumnezeu, nici pe cele ale oamenilor. Patriarhul Daniel a anulat decizia nedreaptă dată de Paisie cel rău și întunecat, iar noi îi dăm Patriarhului Daniel toată recunoștința pentru dreptatea făcută. Paisie trebuie dus la mănăstire, să se lepede de răul din el, dacă poate, pentru că nouă ne este milă de el. Sărman Paisie! El este veriga slabă a unui sistem corupt, care l-a impus pe Paisie ca… goarnă de dat informații din Ungaria, pe vremea când era vicar acolo… cu facultatea neterminată și cu note de trecere la limită, aproape repetent. O rușine! Paisie trebuie să plece! Adio, canalie!

Comentarii

comentarii