Acasă abonamente Cultura uneşte oameni şi comunităţi şi trebuie să devină un motor de...

Cultura uneşte oameni şi comunităţi şi trebuie să devină un motor de creştere economică

2288
DISTRIBUIȚI

Conferinţa internaţională „Cultura uneşte comunitatea” a fost organizată, vineri 29 septembrie, de Comisia pentru Politică Socială, Educaţie, Ocuparea Forţei de Muncă, Cercetare şi Cultură a Comitetului European al Regiunilor, împreună cu Primăria Timişoara, Consiliul Judeţean Timiş şi Primăria Comunei Dudeştii Noi, la iniţiativa primarului Alin Nica.

Titlul conferinţei “Cultura uneşte comunitatea” s-a născut din contextul câştigării de către Timişoara a titlului de Capitală Culturală Europeană 2021.

Alin Nica, primarul comunei Dudeşti, a explicat: “Cultura uneşte oameni şi comunităţi şi nu de ieri de azi, ci de întotdeauna. Am luat acest titlu de la o manifestare a Asociaţiei Timişoara Capitală Culturală Europeană, fiindcă mi s-a părut foarte inspirat. De aceea am propus ca să avem o dezbatere aplicată despre cum putem folosi cultura, nu numai în Timişoara, în România, ci la nivelul întregii Uniunii Europene, şi să o transformăm în avantaj economic. Ştim că Europa are un patrimoniu cultural foarte important, una dintre cele mai mari moşteniri pe care le poate avea continentul. Trebuie să ştim cum putem folosi această bogăţie spirituală. Turismul industriile creative pot ajuta ca astfel cultura să devină un motor de creştere economică”, Alin Nica.

Primarul Nicolae Robu, în discursul său a pus accent pe multiculturalismul şi multilingvismul care există în Timişoara şi pe faptul că aici trăiesc în armonie 30 de grupuri etnice: “Suntem bucuroşi să gazduim un eveniment de asemenea amploare. Ne-am asumat candidatura pentru Capitala Culturală Europeană a Culturii. Am fost uniţi, aşa cum arată şi titlul conferinţei Cultura uneşte comunităţile, de aceea am reuşit să ne situăm pe primul loc în competiţie cu alte 13 oraşe cele mai importante ale României, dintre care Bucureşti, Cluj şi Iaşi. Prin această candidatură am reuşit să arătăm că Timişoara este un oraş special, unde de secole trăiesc în armonie şi diversitate multe minorităţi etnice. La ora actuală sunt 30 de grupuri entice, care se simt acasă aici în Timişoara. Populaţia românească este 85%, următoarea etnie din punct de vedere numeric este cea maghiară, cu 4,85%. Ne interesează valoare în sine pe care o reprezintă fiecare comunitate. Avem o multitudine de instituţii culturale, avem un teatrul de stat în limba maghiară, dar susţinut de autoritatea publică locală, încă unul în limba germană şi unul în limba română. Ne mândrim că suntem unul dintre puţinele, se spune chiar că este singurul, dar am îndoieli, unde sunt trei teatre în trei limbi. Dincolo de această armonie în multiculturalitate şi interculturalitate dincolo de această toleranţă totală a unora faţă de ceilalţi, de respect pentru fiecare faţă de valorile celuilalt, Timişoara a avut capacitatea să respingă ceea ce nu a fost bun, declanşându-se Revoluţia Română din Decembrie 1989”, a spus Nicolae Robu.

Călin Dobra, şeful Consiliului Judeţean Timiş, a pus şi el accent tot pe tradiţia multiculturală şi armonia dintre zecile de etnii ce trăiesc în Timiş.

“Este o deosebită onoare să găzduim o conferinţă de aşa importanţă, pe o tematică de mare actualitate pentru comunitatea noastră diversă. Timişul este caracterizat prin multiculturalitate, interculturalitate, multietnicitate şi multilingvism. Banatul este cunosct pentru coabitarea paşnică a unei populaţii formate din români, germani, maghiari, sârbi, bulgari, rromi, slovaci, evrei, ucrainieni, croaţi, polonezi, italieni etc. Comunicarea dintre etnii a fost întodeauna excelenţă, datorită plurilingismului. Germanii, maghiarii, sârbii şi toţi ceilalţi folosesc alături de limba maternă şi româna. Localităţile din Timiş au fost şi continuă să fie adevărate oaze de cultură, valorificându-se tradiţiile, meşteşugurile şi obiceiurilor populare. Consiliul Judeţean Timiş ca autoritate publică locală sprijină aceste manifestări culturale, prin numeroase proiecte ale societăţii civile, organizate anual prin agenda culturală: expoziţii, conferinţe ale instituţiilor de cultură, spectacole, simpozioane, tabere de creaţie, concursuri, festivaluri, expoziţii etc. Tot prin agenda culturală finanţăm publicaţii de tradiţii şi folclor, de popularizarea cercetărilor, antologii, monografii sau cărţi de bucate tradiţionale din Banat şi cărţi despre biserici. De asemenea, CJT premiază artişti, scriitori, personalităţi din domeniul culturii, prin Premiile Pro Cultura”, a spus Călin Dobra, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş.

Scopul conferinţei a fost obţinerea unei mai bune promovări a Timişoarei la nivel european, o mai mare implicare a autorităţilor naţionale în proiectele pe care municipiul Timişoara le are în perspectiva anului 2021 şi, nu în ultimul rând, realizarea unei coeziuni locale şi regionale între factorii de decizie pentru a face din „Timişoara – Capitală Europeană a Culturii în 2021” un succes.

Comentarii

comentarii