În timp ce seceta extremă din câmpia Banatului a devastat în mare parte culturile de primăvară, totuși, în zona viilor Recaș, în microclimatul umed și favorabil agriculturii, dar în apropierea răului Bega, prof.univ.dr. Paul Pârșan, fost director al Direcției pentru Agricultură Timiș și fost rector al USAMVB Timișoara, acum, mic fermier, a reușit să își salveze porumbul.
Potasiul salvator
În data de 19 august, cu o zi înainte de declanșarea ploilor intense, care se preconizează că vor ține cinci zile, cultura arăta surprinzător de bine (foto). Hibridul folosit a fost Pioneer P8834, cu o excepțională toleranță la secetă și arșiță, dar și cu o productivitate excelentă și stabilitate bună. Acesta este un hibrid semitimpuriu campion în zonele cu condiții sigure și tehnologii ridicate. Număr de rânduri pe știulete: 16-18. Totuși, cum de a rezistat în acest an cu peste două luni de secetă grea și cultura nu a fost calamitată de temperaturile extreme de peste 50 grade la soare?
În ceea ce privește tehnologia aplicată, prof. Paul Pârșan a spus că nu a fost nimic deosebit. A pregătit terenul în mod clasic, arăt, discuit. “Numai că eu am utilizat la fertilizare potasiu, cum este indicat în anii secetoși, iar acest element a ajutat planta să valorifice mult mai eficient apa așa puțină care a fost. Altfel spus este nevoie de un consum mai redus de apă pe unitatea de producție. Potasiu crește rezistență la secetă a plantei. De exemplu, pentru o tonă de apă se reduce consumul cu 15 – 20 %. Prin urmare, apa provenită de la ploile reduse care au fost în Timiș în această vară a avut o utilizare maximă și cu succes de către porumb, iar prezența Begăi în apropiere a ajutat și mai mult planta să supraviețuiască și să se dezvolte bine, dat fiind situația foarte dificilă din acest an”, a spus prof. Pârșan.
Îngrășămintele au fost aplicate o singură dată înainte de semănat. De obicei, se utilizează azot și fosfor, dar unii fermieri aplică și potasiu, iar acest element a ajutat mult porumbul în acest an foarte secetos, în solele aflate în apropierea răului Bega, din Recaș. Un alt element care a fost definitoriu a fost următorul.
“De obicei, în apropierea răului Bega și a apelor în general, condițiile sunt mai favorabile pentru agricultură. Umiditatea aerului este mai persistentă, există și un aport freatic mai accentuat, apa curge permanent, se evaporă, plutește în aer, printre plante. Influența răului este simțită pe o distanță de 13 metri pe o parte și pe cealaltă a malului. Este recunoscută în zona efectul puternic al Begăi și al Timișului asupra culturilor. E un microclimat favorabil agriculturii, de aceea porumbul aflat mai aproape de râu a evoluat bine și a rezistat secetei extreme din câmpia de vest”, a spus Pârșan.
6.000 -7.000 de kg boabe la ha
Care ar fi producția estimată? Profesorul speră că va obține 6.000 – 7.000 de kg boabe la ha, în condițiile grele cu secetă pedologică extremă din acest an, ceea ce este destul de bine. Comparativ cu altă parcelă aflată la un km și jumătate distanță, în zona limitrofă viilor de pe dealurile Recașului, unde a fost aplicată aceeași tehnologie și folosit același hibrid, dar departe de râul Bega, rezultatele sunt diferite. Acolo, porumbul a fost afectat mult mai tare de lipsa apei și se estimează o producție de 3.500 kg boabe la ha.
Prof. Pârșan ar vrea să înceapă recoltatul, după 10 septembrie. Nici cultura de floarea soarelui nu arătă chiar rău. A rezistat la condițiile grele din acest an. Începutul a fost chiar spectaculos. Plantele au pornit foarte bine în vegetație, au format bine pălăria și au înflorit, iar până să lovească crunt seceta chiar și semințele se formaseră. Evident că lipsa apei a afectat cultură, dar datorită sistemului radicular pivotant și al perilor de pe frunze plantele au reușit să își obțină hrana necesară pentru a supraviețui și a evolua.
Astfel, se preconizează o producție de peste 2.000 kg la ha, deși ar fi trebuit să fie 3.000 de kg la ha, în condiții normale. “Depinde de tehnologia aplicată, dar eu vorbesc de o tehnologie bună, dacă știi să aplici, poți obține 3.000 kg la ha. Din păcate, în condițiile vitrege din 2022, vor fi 2.000 de kg la ha, la mine. E bine și așa, dat fiind că nu au fost irigații și nici ploile necesare. Nu vor fi producții extraordinare, deși la început, prin lunile mai – iunie, și porumbul și floarea soarelui promiteau mult. Evoluau foarte bine, dar seceta din iulie și august a dat totul peste cap”, a concluzionat prof. Paul Pârșan.
