77% dintre antreprenorii din UE întâmpină dificultăţi în obţinerea de finanţare
Cu un segment de business care şi-a încetinit investiţiile şi economii care continuă să se contracte sau să crească într-un ritm aproape de zero, guvernele par să-şi fi epuizat resursele în încercarea de relansare a economiilor naţionale, de scădere a şomajului şi de readucere a încrederii populaţiei în sănătatea mediului economic şi în promisiunea unui nivel crescut al bunăstării. În oglindă, iniţiativele antreprenoriale susţin prin dezvoltarea lor inovaţia, un cuvânt mare pentru unii dintre noi dar fără de care creşterea în multe economii nu ar fi posibilă, creează locuri de muncă şi conduc la creştere economică.
“O modalitate prin care guvernele pot progresa în eforturile lor este aceea de a valorifica energia şi cunoştinţele antreprenorilor, unul dintre cele mai importante motoare de creştere la nivel global. Aceştia au nevoie de un mediu prietenos (fiscal, de reglementare, de finanţare, cultural, educaţional) în care să îşi poată testa ideile, iar guvernele sunt bine poziţionate pentru a ajuta la îndepărtarea unor bariere şi a atenua multe dintre provocările cu care se confruntă antreprenorii”, spune Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România.
Sarcina guvernelor este cu siguranţă foarte complicată, pentru că trebuie să ia în considerare un complex de factori. Cea mai importantă barieră resimţită de antreprenori este accesul la finanţare, şi nu doar în România. Conform EY G20 Entrepreneurship Barometer 2013, lansat în luna august 2013, 77% dintre antreprenorii din UE întâmpină dificultăţi în obţinerea de finanţare, iar 62% consideră că accesul la finanţarea bancară s-a deteriorat în ultimii trei ani. La nivelul României, procentul este şi mai descurajator: 92% dintre antreprenori consideră că finanţarea este dificilă pentru tinerii întreprinzători, în timp ce niciunul dintre ei nu consideră că accesul la finanţare este foarte uşor .
În condiţiile în care accesul la finanţarea tradiţională rămâne limitat pentru antreprenori, există o cerere din ce în ce mai mare pentru variante alternative de finanţare, de tip crowdfunding şi microfinanţare. În acelaşi timp, antreprenorii consideră că a doua cea mai importantă sursă de finanţare după cea bancară este reprezentată de ajutorul de stat şi alte surse guvernamentale.
O investiţie fără îndrumarea potrivită se poate dovedi o investiţie irosită. Doar acordarea de sprijin financiar nu este suficientă pentru a permite antreprenorilor să îşi atingă adevăratul potenţial. Dezvoltarea unor ecosisteme de sprijin ar fi benefică în acest sens – cei mai mulţi dintre respondenţii studiului EY G20 Entrepreneurship Barometer 2013 (36%) consideră că dezvoltarea incubatoarelor de afaceri ar avea cel mai mare impact în creşterea pe termen lung a antreprenoriatului. La nivelul României , 43% dintre antreprenori consideră că dezvoltarea acestora ar avea un impact foarte mare.
Dintre ţările G20, cel mai încurajator exemplu în dezvoltarea acestor incubatoare vine, poate surprinzător, nu din ţări cu tradiţie antreprenorială, ci din Rusia, unde unul din patru antreprenori consideră că accesul la aceste forme de susţinere a start-up-urilor s-a îmbunătăţit semnificativ în ultimii trei ani. Rusia are mai mult de 1100 de incubatoare şi parcuri tehnologice. România, în schimb, nu stă nici pe departe atât de bine. În 2010 aveam 58 de incubatoare , din care 20 la nivelul regiunii Bucureşti-Ilfov, susţinute printr-un program naţional de dezvoltare a incubatoarelor în anii 2002-2012.
Este greu de spus câte sunt cu adevărat funcţionale, dar multe sunt începute de cele mai multe ori fără a avea o experienţă antreprenorială anterioară. Vestea bună este că incubatoarele se regăsesc ca o prioritate în Strategia Ministerului Tineretului şi Sportului în domeniul tineretului, doar că formarea acestora rămâne în proiectul de strategie la nivel de „deziderat”, ideea nefiind dezvoltată în cadrul textului strategiei.
O misiune şi mai delicată decât finanţarea şi susţinerea antreprenorilor prin crearea de incubatoare este, poate, schimbarea percepţiei asupra eşecului la nivel culturii naţionale, pentru că implică schimbarea mentalităţilor. O perspectivă de abordare a acestei probleme este promovarea antreprenorilor ca şi creatori importanţi de locuri de muncă: 84% dintre întreprinzători cred că această perspectivă de promovare ar avea un impact semnificativ asupra dezvoltării antreprenoriatului în următorii trei ani.
Nu în ultimul rând, 83% dintre antreprenorii G20 cred că guvernele trebuie să simplifice mediul fiscal, pentru a susţine IMM-urile. În România, antreprenorii continuă să discute în mod constant despre subiecte ca birocraţie, nivelul taxelor şi predictibilitatea mediului fiscal.
Pentru a creşte o generaţie antreprenorială trebuie acţionat acum! Sunt o mulţime de arii în care conform EY G20 Entrepreneurship Barometer 2013, acţiunea comună a guvernelor, antreprenorilor maturi şi chiar a corporaţiilor poate produce transformări semnificative la nivelul societăţii. Formarea antreprenorilor, îmbunătăţirea imaginii lor, comunicarea aportului pe care îl au în creşterea economică şi crearea de noi locuri de muncă sunt acţiuni esenţiale şi pot face din antreprenoriat o opţiune validă şi respectată de carieră.
