Biserica de lemn din Crivina de Sus, așezată într-o zonă pitorească deosebită, este o construcţie de referință în arhitectura vernaculară, de importanţă majoră pentru comunitatea acelor vremuri, dar şi pentru patrimoniul naţional actual.
Aceasta este clasată drept monument de interes național, de tip A, la poziția TM-II-A06214 în Lista Monumentelor Istorice.
Începând cu anul 2014, prin colaborarea dintre Arhiepiscopia Timișoarei -Mitropolia Banatului – și Asociația Peisagiștilor din România- Filiala Teritorială Vest, biserica de lemn din Crivina de Sus este centrul unui proiect multidisciplinar de restaurare.
Acesta este gândit ca o sumă de ateliere interdisciplinare (de arhitectură şi urbanism, peisagistică, restaurare de pictură şi piatră, antropologie şi studii culturale), cu scopul salvgardării patrimoniului de lemn din Banat.
Proiectul, pe lângă faptul că reunește specialiști din varii domenii, urmărește să salveze nu doar bisericile, ci să ajute și la ceea ce se numește astăzi, în limbaj de proiect european, dezvoltare sustenabilă în zona rurală.
Astfel, Fundația Filantropia Timișoara, în colaborare cu un grup de arhitecți și studenți de la Facultatea de Arhitectură și Urbanism din Timișoara, organizează, în satul bănățean Crivina de Sus, două ateliere de tehnici tradiționale: tencuieli din pământ și pavaje din piatră, în perioada 15 – 26 iulie.
Manifestarea are loc în jurul celei mai vechi biserici de lemn din zona etnografică a Făgetului, unde se mai păstrează exemple din vechea relație spațial-simbolică a bisericii înconjurate de cimitir și de sat.
Atelierele reprezintă ultima etapă a procesului de restaurare a bisericii de lemn monument-istoric, cu hramul „Sfânta Cuvioasă Parascheva”.
La primul atelier de tencuială interioară cu pământ local și paie, studenții, împreună cu mai mulți meșteri din zona Făgetului și Lipovei, au realizat, în spațiul naosului, suportul din alun și un prim strat de tencuială, precum și probe pentru următorul strat de tencuială.
Întregul proces a fost coordonat de un specialist în arhitectură din pământ, care a explicat, în prealabil, tehnicile de testare și de utilizare a pământului.
Cunoscându-se faptul că zona perimetrală bisericii, pe lângă rolul ei de spațiu dinamic și simbolic, este extrem de importantă pentru durabilitatea în timp a bisericii, având și rolul de a dirija apele pluviale, studenții, împreună cu un grup de meșteri din domeniul drumurilor și pavajelor tradiționale din zona Pădurenilor, vor realiza, începând cu săptămâna viitoare, la atelierul de pavaje din piatră de carieră, sistematizarea terenului, straturile suport de sort de piatră spartă, nisip și pavajul de piatră locală.
Se vor testa, de asemenea, mai multe tipuri și moduri de așezare a pietrei de carieră, în urma cărora se va alege stereotomia după care se va realiza întreg pavajul perimetral.
„Când am venit în această parohie, biserica era într-o stare avansată de degradare. Căutând soluții de salvare a bisericii, Dumnezeu ne-a ajutat.
Tocmai atunci, un grup de arhitecți voiau să inițieze un proiect de cercetare culturală a Banatului și să găsească o biserică aflată în mijlocul cimitirului.
Sfânta Parascheva i-a trimis în acest loc minunat, astfel încât fără ajutorul lor nu am fi putut realiza acest proiect de restaurare”, a spus părintele paroh Florin Ionel Cotocea.
