Acasă Actualitate Cum poate fi salvată populaţia Timişoarei şi a Reşiţei în perioadele de...

Cum poate fi salvată populaţia Timişoarei şi a Reşiţei în perioadele de secetă?

DISTRIBUIȚI

Perioadele caniculare din timpul verii, cu temperaturile extreme de 38 -40 de grade la umbră (50 grade la soare), existente adesea în Pusta Banatului, pot provoca şi cele mai devastatoare secete şi mari probleme în alimentarea cu apă a populaţiei. De aceea, Administraţia Bazinală de Ape Banat (ABAB) Timişoara, prin Sistemul de Gospodărire a Apelor Timiş şi Caraş-Severin, a pus la punct unul dintre cele mai eficiente planului de restricţii şi folosirea apelor în perioadele de secetă.

 
Râurile Bega şi Timiş
 
În judeţul Timiş, principalele elemente ale planului îl reprezintă râul Timiş, Lacul Surduc şi Canalul Bega.
În vederea satisfacerii cerinţelor de apă în cel mai mare oraş din Banat, Timişoara, dar şi în Reşiţa, cel mai mare oraş din Caraş-Severin, Bazinul Hidrorgafic Bega-Timiş a fost împărţit în şapte sectoare de curs, cu zece secţiuni caracteristice de control. Dintre acestea, trei sectoare cu cele trei secţiuni de control aferente sunt amplasate în judeţul Caraş-Severin şi  patru sectoare cu opt  secţiuni de control sunt amplasate în judeţul Timiş. Sectoarele de curs şi secţiunile de control stabilite pe râul Bega sunt la Remetea – frontieră cu Serbia; Chizătău-Remetea, Tomeşti – Chizătău, Balinţ (în aval de acumularea Surduc şi în amonte de derivaţia Timiş-Bega); Făget, în amonte de lacul Surduc şi în Punctul Hidrografic Luncani. Pe râul Timiş, sectoarele de curs şi secţiunile de control stabilite sunt pe tronsonul râului, de la limită judeţului Caraş – Severin la descărcare pe derivaţie Timiş-Bega în râul Bega); Punctul Hidrografic Lugoj; la C-tin Daicoviciu, la limita judeţului Caraş-Severin, pe secţiunea Sadova; pe râul Timiş, în aval de lacul Trei Ape până la limita judeţului Caraş-Severin.
Titu Bojin, directorul ABAB Timişoara, a precizat că asigurarea necesarului de apă pe râul Bega, curs inferior şi mijlociu, se realizează prin derivaţia Timiş-Bega. La debite medii şi mici, râul Timiş este derivat în totalitate în Bega. În situaţii de necesitate, atunci când Dispeceratul Central al ABAB Timişoara decide, alimentarea râului Bega se face şi din acumularea Surduc, situată în bazinul superior al râului Bega, pe râul Gladna.
 
Bazinul Hidrografic Bârzava şi oraşul Reşiţa
 
În vederea urmăririi situaţiilor caracteristice privind satisfacerea cerinţelor de apă ale populaţiei, dar şi din industrie, Bazinul Hidrografic Bârzava a fost împărţit în patru sectoare de curs, fiecărui sector îi corespunde câte o secţiune de control. Dintre acestea, două sectoare cu secţiunile de control aferente sunt amplasate în judeţul Timiş şi două în judeţul Caraş-Severin. În BH Bârzava, folosinţele cu grad de asigurare 95-97 au impus realizarea de lucrări de gospodărire  a apelor, care fac posibilă şi funcţionarea amenajărilor de irigaţii din cursul inferior. Asigurarea cerinţelor de apă de pe platforma Reşiţa au impus lucrări de gospodărire a apelor pe râul Bârzava superioară, realizându-se un sistem hidrotehnic complex al râului Bârzava, compus din acumulările Gozna, Văliug şi Grebla. Aceste acumulări regularizează debitele din bazinul propriu al Bârzavei, cât şi cele derivate din Bazinul Hidrografic Nera, prin derivaţia Nera-Bârzava şi din Bazinul Hidrografic Timiş, din acumularea Trei Ape, prin derivaţia Semenic-Prislop. Elaborarea şi aplicarea în bune condiţii a sistemului de analiză pentru semnalarea situaţiilor de restricţii implică o colaborare sistematică a factorilor interesaţi, în cazul de faţă, această colaborare se desfăşoară între A.B.A. Banat şi subunităţile  acesteia, Sistemele  de Gospodărire a Apelor  Timiş şi Caraş-Severin, staţiile hidrologice Reşiţa, Timişoara şi Lugoj şi  beneficiarii folosinţelor de apă. Criteriile adoptate pentru elaborarea planului de restricţii au fost corelate cu cele mai potrivite decizii, care să conducă la pagube cât mai mici folosinţelor, ale căror capacităţi de funcţionare sunt afectate de aplicarea restricţionărilor. 

Comentarii

comentarii