Acasă Actualitate Cum se bătea duba în Banatul de altădată: Transmitea orice informație, plăcută...

Cum se bătea duba în Banatul de altădată: Transmitea orice informație, plăcută sau chiar mai puțin plăcută

DISTRIBUIȚI

De mult nu se mai bate toba în satele din Banat. Cine își mai aduce aminte de acest obicei? Cine știe ce fel de anunțuri se făceau de cei care băteau toba? Sunt două întrebări lansate de Banatul de altădată pe Facebook. Răpunsurile internauților fac toți banii. Mulți și-au adus aminte de vechiul obicei de a bate duba.

“Toate noutățile se strigau, în amintire mea rămas că se striga când trebuia să mergi cu câinii și vacile la injectat”.

„Mergeam în vacanța de vară, la Ghertenis și prin anii 60 mai era toboșar”.

“Strămoșul purtătorilor de cuvânt de azi, transmitea orice informație, plăcută sau chiar mai puțin plăcută, care servea bunului mers al comunităților. O administrație eficientă, civilizată. Am avut și eu această… fișă a postului. N-am mai prins toba, am intrat pe faza cu televiziuni”.

“La Urseni bătea doba moș Botoca. Anunța ce s-a mai hotărât la primarie, la CAP, cine organizează și cine cântă la ruga satului etc. Faine vremuri. Primitive (după generația nouă), dar frumoase”.

“Moș Șpanior, era toboșarul satului Pârvova din județul Caraș-Severin. Era invalid de război și avea un picior de lemn. Bătea toba la fiecare răscruce și anunța tot ce era important pentru întreaga comunitate, chiar și zilele de clacă în beneficiul satului (curățatul irugii, vaccinarea animalelor, construirea școlii etc.)”.

“Atențiune! Atențiune! Se aduce la cunostință faptul că… La noi în sat moșu’ lu’ Ghidila bătea duba pe toate ulițele. Alte vremuri, alți oameni”.

“Bunicul meu din partea mamei a fost dobașu satului. El mi-a zis că rolul lui era să anunțe toate știrile importante ce priveau satul. Doba am avut-o multă vreme în podu cocinii”.

“În noaptea zilei în care m-am născut a luat foc dispensarul din sat și, imediat, la toate intersecțiile satului s-a auzit: Foc, foc, foc! Arde despensariu’ ,despensariu’…!”.

“Azi majoritatea satelor au grup pe câte o rețea de socializare și se anunță acolo!”.

“Se anunțau diverse informații pentru locuitori: evenimente importante, despre care locuitorii trebuiau să ia la cunoștință și să se conformeze lor”.

“Se aducea la cunostiința tuturor că începând cu data de mâine toți să văruiască pomi și să taie iarba, ordin de la primărie, cine nu va lua la cunostință va fi amendat cu 100 de lei”.

„Ce vremuri! La mine în sat a bătut duba moș Mănole.Tăt natu o ieșât la drum. Sintești-Timiș”.

“Șî in satu’ meu, Secusigiu, am crescut cu “bace duba”. Mai aveam șî un șîntăr, care trecea săptămânal pă uliță șî să făcea auzît, sa adune mortăciunile. Sara șî gimneața, să auza văcaru… Mai puțină tehnologie, un pic de organizare și comunitatea funcționa bine. Puteți crede că aveam croitor pentru haine bărbătești, pe neamțu’ Nei, care lucra costume și paltoane impecabile…Vreo trei măistorițe (croitorese) pentru femei, doi măcelari, Crâsta șî Draier, sifonar tot un neamt, Maricalu’Virghil umbla prin sat cu Înghețata și Lidi făcea bomboane din zahăr ars cu nuca pentru copiii satului. Bunicu, tata Pecu, era brutaru’ comunei. Și la birt, cu el, beam sifon cu sirop, un leu paharul. Iar sâmbăta seara, la terasa birtului se dansa.. Scuzați, o amintire trage alta dupa ea. Eu am trăit o copilărie minunata, am fost sănătoși, am fost iubită, am avut de toate din pământul ăsta binecuvântat și ulița cu copiii era a doua casă”.

Comentarii

comentarii