E drept, domnul Iohannis nu a mai fost de multă vreme la Timișoara. Multă lume l-a așteptat cu bucurie, altă lume, cu dinții strânși. Aniversarea a 75 de ani de existență a Universității de Vest Timișoara a fost o sărbătoare a Timișoarei, nici nu mai știu vreun eveniment care să fi adunat, laolaltă, atât de multe personalități din domeniul educației: rectori universitari din România, Europa, din lume (China), ambasadori, oameni de cultură, iubitori ai tradițiilor, în general. Rectorul Pirtea, aș zice, s-a întrecut pe sine însuși, desigur, cu o echipă pe măsură.
Orașul nostru nu mai arătat de prea multă vreme a ”orașul trandafirilor”, a ”mica Viena”, cu străzi nemăturate mai bine de șase luni, cu parcurile neîngrijite, crengi rupte, cu scuzele în fața naturii, cu murdăria și grămezile neadunate. Ah, da, adevărat, există și o contribuție uriașă a unui segment din populația Timișoarei, cu un comportament antisocial evident, cu ură față de imaginea orașului, cu dispreț.
Vineri, 17 mai, dimineața devreme, la ieșirea pe străzile orașului, stupefacție: măturat, curat, adunat, proaspăt totul, Timișoara, de nerecunoscut. Era Timișoara studenției aceea, curată și spălată la primele ore ale dimineții, incredibil! Măturătorii, toți, în echipamente specifice, erau deja obosiți. Opresc mașina. Vorbesc cu ei. Îi felicit, orașul este occidental, aer respirabil. Ei răspund: ”Am ieșit cu noaptea în cap! Vine președintele, trebuie să fie curat!” Aha… Asta era! Aproape ca atunci, cândva, când venea Ceaușescu. Toți primii secretari mobilizau orașele: ”Vine președintele!” Se asfalta, se curăța, se plantau copaci și flori. Doamne, cu ce ne-am ales?
Ce să ne dorim? Să vină mai des? Să fie spaima primăriei? Să fie spaima primarului?
Nu! Nu! Nu!
Îmi doresc un primar care să genereze emulație pentru curățenie, nu unul care să măture de teama criticilor. Președintele Iohannis a rostit, la UVT: ”Timișoara! Tot fruncea, parcă, nu?!” ”Nu, domnule președinte!”, asta trebuia să-i fi spus, dar am tăcut toți, din decența față de universitate. ”Fruncea” noastră s-a plecat în fața mediocrității, a intereselor meschine, a unor oameni care nu iubesc orașul. Suntem revoltați, supărați, dar prea eleganți. Revoltele reale nu se fac. Le vedem doar acelea dirijate de alte interese.
Vine președintele! Iată o spaimă bună pentru o administrație stranie!
