Retim și Consiliul Județean Timiș au organizat Ziua porților deschise, ediția a doua, la depozitul de deșeuri de la Ghizela, aflat la 50 de km de Timișoara, joi 3 septembrie, pentru a arăta tuturor celor interesați că acolo se muncește cu responsabilitate și respect pentru mediu și totul decurge normal, deși mai sunt și unele mici probleme inerente în cadrul unui asemenea obiectiv foarte complex.
La eveniment au fost prezenți inclusiv președintele CJT, Călin Dobra, și vicepreședintele Valentin Tudorică.
Pe zi, la depozit este adusă o cantitate cuprinsă între 600 -800 tone de deșeuri, dintre care aproximativ 35% sunt reciclabile. ”Problema cea mare este faptul că cetățenii nu respectă regulile și nu fac reciclare. Dacă noi am aplica întru-totul legea, ar trebui să lăsăm gunoiul în stradă și la curțile oamenilor și la intrarea în condominii, fiindcă reciclarea nu este realizată cum trebuie.
Lumea nu selectează corect. Vom lăsa gunoiul pe stradă. Noi dăm mesaje populației să colecteze selectiv. Rezultatul este că jumătate din tomberonul negru este reciclabil. Nu merge așa. Nu vom ajunge nicăieri cu un asemenea mod de lucru. Noi îl selectăm aici. Avem oamenii la bandă care fac acest proces, dar procesul ar trebui făcut la sursă, adică în bucătăria locuințelor”, a spus Valentin Tudorică.
Dan Pascu, directorul Retim, a vorbit despre obiectivele de viitor: ”Vrem să creștem capacitatea de procesare, de aceea în următorii trei ani trebuie făcute investiții. Acestea le va aplica autoritatea publică, noi ca operatori vom face propuneri și fundamentări.
Trebuie crescută capacitatea de procesare a deșeurile reciclabile pentru sortare și pregătire pentru reciclare, trebuie crescută capacitarea la tratarea mecano-biologică și mai ales trebuie create fluxuri de colectare separată – pubele și mașini și compostoare.
Deșeurile din gospodărie biodegradabile trebuie să le adunăm separat. Mai avem până ajungem la țintele extrem de stricte pe care ni le-am asumat la nivel de țară. Timișul chiar dacă este bine în raport cu alte județe ale țării, mai are nevoie de mult progres”, a spus Pascu.
Despre ținte, el a mai adăugat: ”Țintele spre care ne îndreptăm sunt ca, în anul 2025, să putem considera a fi reciclat, adică reutilizat, întors în uzul publicului, jumătate din cantitatea de deșeuri care se generează.
Asta înseamnă nu numai reciclabilele obișnuite -hârtie, carton, plastic metal, ci mai ales rezultatul tratării separate a deșeurilor biodegradabile – compost, pământ de flori, straturi pentru acoperirea deșeurilor, pentru a ține mirosurile sub control.
În celulă I nu se mai depozitează de peste doi ani de zile, este deja închisă temporar și așteptăm să vedem că stadiul tasărilor ne va permite să facem închiderea ei definitivă, ceea ce presupune că o parte din mirosurile care, pe bună dreptate, au fost semnalate în împrejurimi, vor dispărea.
Gazul de depozit, contaminat cu hidrogen sulfurat și alți poluanți olfactivi, va fi ars la o temperatura de o mie de grade. Foarte mult, nu chiar tot, din miros, va dispărea. Se va instala un biodesulfurator, care va prelua același miros provenit de la stațiile de tratare.
În mod paradoxal, tratarea levigatului creează acel miros, și nu netratarea lui. Levigatul miroase urat dacă-l privești de aproape… Sunt probleme uzuale în gestiunea acestui depozit. Ne facem treaba, suntem responsabili pentru mediu, cheltuim bani chiar mai mult decât recuperăm prin tarif, doar că să ne putem onora obligațiile contractuale și de mediu”, a spus Dan Pascu, director general Retim.
Radu Merica, CEO RER Group, a adăugat că trebuie făcute multe schimbări în procesare deșeurilor la depozitul de la Ghizela. Toate instalațiile au fost proiectare în 2009, iar de atunci au trecut 10 ani. Trebuie o stație de sortare mai mare, alimentarea să fie alta, sortatoarele să fie optice și la fel în zona de alimentare trebuie noi instalații mult mai performanțe.
Despre levigat Merica a mai spus că acesta nu iese niciodată din zona în care se află. Niciodată nu a fost dus levigat să fie tratat în altă parte, pentru că nici nu e voie. Nu poți să duci levigat să fie epurat într-o stație de epurare, trebuie numai cu tratarea chimică foarte eficientă.
Călin Dobra a amintit că, în 2009, CJT a fost primul din România care a pornit proiectarea depozitului pe propria finanțare. A fost un proiect foarte îndrăzneț, pentru acea perioadă. CJT a demarat proiectarea pe propria finanțare după care s-a deschis axa de finanțare. În cadrul proiectului depozitului de la Ghizela, s-au închis toate cele șase depozite neconforme, cu probleme mari de mediu. Închiderea a fost cerută de UE. ”Deci toate s-au închis pe baza acestui proiect de la Ghizela de 40 de milioane de euro. Depozitul de Ghizela a fost foarte bun în urmă cu 10 ani, dar acum trebuie retehnologizat”, a spus Dobra.
