Interviu cu prof. dr. Doru Petanec, directorul Direcţiei Agricole Judeţene Timiş
Dacă în alţi ani, seceta făcea ravagii în agricultura din Timiş şi provoca distrugeri până la 30% culturilor, în 2014, ploile au devastat grâul, iar fermierii se aşteaptă ca şi floarea soarelui şi porumbul să fie prăpădite de ploile din toamnă.
De ce agricultura nu a mai salvat România, cum s-a întâmplat în 2012 şi 2013? ZIUA de Vest a discutat cu prof. dr. Doru Petanec, directorul Direcţiei Agricole Judeţene Timiş.
– De ce credeţi că, în 2014, agricultura nu a mai putut salva România, cum a făcut-o în 2012 şi în 2013, dle. Petanec?
– Şi anul acesta ar fi putut salva ţara, dacă ar fi fost prevăzute fenomenele acestea meteo exteme: ploile şi grindina. Când a început recoltatul la grâu, fermierii prevedeau o producţie de la 6.000 de kg în sus. Au fost producători agricoli care au raportat şi 7.000-8.000 de kg la hectar.
– Şi eu am discutat cu unii fermieri şi, într-adevăr, prevedeau producţii record pe 2014.
– Grâul avea şi indici de calitate foarte buni. Din păcate, acum, ce a mai rămas din grâu în mare parte e încolţit şi nu mai e bun pentru panificaţie, ci pentru furajare. A plouat foarte mult, iar umiditatea e excesivă. Şi când nu plouă e umezeală. Vine de jos în sus, din pământ. De obicei, grâul se recoltează cu umiditatea 18, iar să îl aduci la umiditate de 14, nu mai poţi. E foart greu. Calitatea este furajeră.
– Cât la sută e deteriorat, în Timiş?
– Tot ce a rămas pe câmp e afectat, de la ultimele ploi, care au fost de după jumătatea lunii iulie. Sunt fermieri care au rămas cu mult grâu pe câmp şi în luna august. Sunt zone unde buruiana a crescut peste grâu. Când combina taie grâul, taie şi buruiana şi imprimă umezeala şi bobului, iar cel încolţit nu mai are nicio valoare pentru panificaţie.
– Ce ar fi de făcut pentru a nu se mai ajunge la asemenea calamităţi în agricultură? Când e secetă nu avem soluţii, când e prea mltă apă, iar nu ştim ce să facem.
– E soluţie: irigatul, în timpul secetei.
– Asta, în teorie, că în practică, nu este posibil. În Timiş, din cele 500.000 de ha arabile, numai vreo 40.000 sunt irigate.
– Cât despre ploile excesive, fermierii trebuie să fie asiguraţi, de altfel, ca şi pentru secetă sau grindină, dar nu îşi poate permite oricine. Nici sistemul antigrindină nu prea e funcţionabil. Nu ai cu ce. În Timişoara, avem un centru antigrindină la unitatea fitosanitară. Grindina e foarte periculoasă. Distruge tot. Pentru a lupta cu apa provenită de la ploi, trebuie drenat terenul. Să ai sistem de drenare. Pe vremuri, existau canale colectoare de apă. Acum, ai apă în parcelă şi nu ai unde să o drenezi. E nevoie de bani să fie reamenajate canalele, iar apa să fie strânsă în bazine mari. Când e secetă, apa să fie preluată şi udate culturile. E o soluţie de luptă atât împotriva ploilor excesive, cât şi împotriva secetei devastatoare.
A consemnat Gheorghe MIRON
