În anul agricol 2022 – 2023, în Timiș, au fost multe ploi, uneori chiar zilnice, venite, evident, la timp, înainte și după semănat, în timpul creșterii și maturizării plantelor. De aceea au ajutat foarte mult porumbul și floarea soarelui, iar în septembrie, aceste culturi arată spectaculos, iar fermierii așteaptă producții foarte bune!
Asta se întâmplă în timp ce în partea de sud sau alte zone porumbul este calamitat în totalitate, al doilea an la rând.
În folclor se spune că, dacă nu plouă în mai, nu mănânci mălai! Din fericire, în câmpia Banatului, a plouat mult în luna mai, exact când avea nevoie porumbul să umple bobul. De aceea, cultura s-a dezvoltat foarte bine, la fel floarea soarelui, iar fermierii așteaptă producții record.
Samson Popescu, producător de cereale din Cărpiniș Timiș, a explicat:
“În 2023, sperăm la 3 – 4 tone pe ha, la floarea soarelui și chiar peste 10 tone pe ha, la porumb. Asta înseamnă producții mari, dacă vom ajunge la capăt cu bine până la recoltat, să dea Domnul. Sunt producții cu care te întâlnești o dată la 10 ani”.
El a atenționat că, pentru succesul acestor culturi, de fapt, nu e de ajuns să cadă ploaia, fiindcă, dacă nu vine la timpul potrivit, e tot degeaba. Contează foarte mult și modul în care sunt repartizate precipitațiile în sole. Trebuie să fie apă, exact atunci când plantele au nevoie. Acesta este de fapt “secretul” producțiilor reușite.
Alexander Degianski exploatează 5.000 de ha, pe raza mai multor localități din Timiș, și susține că anul acesta este favorabil porumbului în zona Giulvăz, spre deosebire de ultimii doi ani. Anul trecut, 40 de litri de apă pe metru pătrat din irigații aproape că au dublat producția, de la 2,8 tone la peste 5 tone/ha.
“Singura sursă de apă pe care o avem sunt canalele de desecare ale ANIF-ului, unde apa este limitată. În 2023, în zona noastră am avut peste 350 l/m² de la semănat până în zi de azi, fapt pentru care mulțumim cerului pentru cadou!”, a spus Degianski.
Totuși, în perioada lunii iulie, a fost o fereastră de vreo 25 de zile fără precipitații semnificative, fapt pentru care Degianski a irigat, în zonele posibile, în două ape, în total 75l/m². Diferența între irigat și neirigat e dată de doua rânduri de boabe. El a mai explicat că, aparent nu e mult, dar practic această diferență de la 14 la 16 rânduri de boabe pe știulete se translocă în următorul calcul: MMB hibrid P9889- 400gr(specificații producător). 40 de boabe pe rând. 2 rânduri suplimentare=>80 de boabe în plus pe știulete. 62.000 de plante densitate.
“Făcând regula de trei simple rezultă că din punct de vedere teoretic avem un spor de producție de 1.984 kg/ha dat doar din cele două rânduri de boabe suplimentare”, a concluzionat consilierul ministrului agriculturii.
Pe perioada de vegetație a porumbului și florii soarelui, în zona Cărpiniș, au căzut peste 300 de litri de apă lunar, începând cu 1 aprilie, până în august, când cantitățile au fost repartizate și rațional cu efecte extraordinar de bune asupra plantelor.
“Aproape săptămânal am primit câte o ploaie consistentă. Au mers culturile de parcă au avut irigații. A fost și căldură și ploaie, condiții ideale. Nu au dus lipsă de nimic”, a spus Popescu. În 2023, neavând irigații în agricultură, decât foarte puțini, fermierii din Banat depind de mila Celui de Sus. Aceasta este drama agricultorilor, care se repetă de 33 de ani.
De ce nu există irigații, în Câmpia de Vest? Samson Popescu este de părere că instalațiile moderne sunt extrem de scumpe, iar fermierii nu au banii necesari, mai ales cei mici. În toți acești ani, producătorii agricoli nu au fost lăsați să se capitalizeze.
“Am fost ajutați puțin la început să putem lucra pământul. Cei care dictează și fac prețurile nu i-au lăsat pe oameni, le-au pus piedici foarte mari, iar fermierii nu au reușit să se capitalizeze”, este de părere Samson.
El a mai spus că prețurile la produsele agricole nu sunt făcute, ținându-se cont de nivelul costurilor de producție, de inputurile de care agricultorul are nevoie. Mai nou prețurile la cereale țin de politica geostrategică, un termen nou folosită acum la nivelul Uniunii Europene, cu o agendă strategică axată pe patru priorități principale: protejarea cetățenilor și a libertăților, dezvoltarea unei baze economice solide și pline de vitalitate, construirea unei Europe verzi, echitabile, sociale și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei și promovarea intereselor și valorilor europene pe scena mondială. De asemenea, Europa verde pune accent si pe îmbunătățirea calității aerului și a apelor și promovarea agriculturii durabile.
Pierderi la grâu
La culturile de toamnă, în Timiș, fermierii susțin că s-au obținut producții bune, raportate la condițiile din anul agricol 2022 – 2023. Samson a obținut peste 5.000 de kg la hectar la grâu. Cu toate acestea, el a ieșit în pierdere, ca mulți alți producători, fiindcă prețul de 0,85 de lei nu i-a permis să își acopere cheltuielile, datorită nivelului extrem de mare al prețurilor la inputuri, în perioada 2022 -2023, când ureea a fost 5.600 lei, iar motorina peste 8 lei.
“Când am tras linie, am ieșit pe minus. Nu mi s-a mai întâmplat de 45 de ani de când fac agricultură! Până la urmă, tot îmi scoteam cheltuielile, chiar dacă erau ani cu probleme, dar nu și 2023 la grâu”, a declarat fermierul.
Care ar fi salvarea?
Producători de cereale din Timiș, Bihor și Arad sunt de acord că numai un preț de 1,30 lei la grâu i-ar putea scoate din pierdere. Pe de altă parte, fermierii își pun speranțe în culturile de primăvară, porumb, floarea soarelui și soia, care evoluează spectaculos în a doua jumătate a lunii august. În luna august, culturile de primăvară, porumb, floarea soarelui, evoluează foarte bine în partea de vest a țării, începând din Timiș, până în Satu Mare, dar acest lucru nu este uniform în țară. În unele județe culturile de primăvară sunt calamitate aproape în totalitate.
“Empatizez cu agricultorii din acele zone care suferă pierdere după o muncă epuizată, mai ales că nu avem sprijin de la stat, așa cum ar trebui și cum au producătorii agricoli din țările cu tradiție din UE”, este de părere fermierul din Cărpiniș.
Speranțe în porumb și floarea soarelui
Producătorii agricoli susțin că se simt umiliți cu atât mai mult, cu cât Ministerul Agriculturii a promis sprijin pentru calamitățile din 2022, la culturile de primăvară, iar de la suma de 1.500 de lei promiși, s-a ajuns la 300 lei, pe care oamenii nu i-au primit nici până în 20 august 2023. “Probabil vom primi 100 și ceva de lei, fiindcă împărțirea pe care o face ministerul nu se face după matematică care noi am învățat-o la școală. E cu totul alta și probabil nu vom primi aproape nimic. Eu oricum nu m-am așteptat și nu aștept nimic de la politicianul român. Agenda lui este străină de agricultorul local”, este de părere fermierul timișean. “Eu mă bucur că totuși avem culturi de toamnă foarte frumoase care vor ajuta agricultorul să se echilibreze din punct de vedere economic, după la pierderile pe care le-am avut cu culturile din toamnă la cereale, să putem merge mai departe”, a mai spus Popescu.
De ce porumbul și floarea soarelui sunt spectaculoase în Timiș?
Fermierul a explicat că a contat foarte mult precipitațiile care au venit la timp, dar este nevoie și de tehnologia aplicată corect, pentru a obține producție bune. Orice element din cadrul tehnologiei are influență asupra plantelor începând de la arat, alegerea hibrizilor, a perioadei optime de semănat și a modului în care sunt aplicate îngrășămintelor și erbicidarea pentru a menține solele libere de buruieni, boli și dăunători.
Toate acestea sunt extrem de importante în evoluția benefică a culturilor. Fiecare verigă tehnologică își aduce un aport mai mic sau mai mare asupra evoluției plantelor.
El e de părere că sunt câțiva factori pe care agricultorul nu-i poate controla și care nu țin de om, cum sunt precipitațiile! Totuși, cei mai mulți fermieri știu să aplice tehnologii moderne care ajută foarte mult dezvoltarea culturilor, dar dacă nu sunt irigații sau ploi, de cele mai multe ori toate sunt inutile!
“Din păcate, nu e suficient să aplici tehnologia potrivită, ci apa este factorul limitativă al producțiilor în agricultură”, a concluzionat Popescu. De asemenea, unul dintre elementele extrem de importante pe care Samson îl respectă cu strictețe este rotirea culturilor.
Nu pune porumb după porumb, pentru a evita atacul necruțător al bolilor și dăunătorilor care devin tot mai virulenți. De obicei, porumbul îl seamănă după grâu sau după alte cereale păioase. Arătura o face de obicei la 30 de cm adâncime, încă din toamnă. Semănatul îl face în perioada optimă. În primele 10 zile din luna aprilie 2023, el a finalizat însămânțarea porumbului.
“Am observat că la cei care au întârziat semănatul, polenizarea a început într-o perioadă cu arșiță, iar vârful la știulete s-a uscat. Atunci se înregistrează pierdere în producție. De aceea, este un element foarte important al tehnologiei alegerea perioadei optime de semănat”, atenționează Popescu.
În 2023, cele mai mari probleme au fost cu ostrinia care atacă în fiecare an culturile de porumb și se dezvoltă în două-trei generații. De aceea trebuie aplicate tratamente foarte exacte. Pericol mare a venit și de la diabrotică care se extinde tot mai mult, iar rotația culturilor este o metodă foarte eficientă de ocolirea dăunătorilor.
Adulții de diabrotica sunt foarte periculoși, fiindcă mănâncă mătasea porumbului și nu mai are loc polenizarea. Ei rod știuletele, găuresc tulpina și cad plantele și formează celebru gât de lebădă.
Riscul este și atunci când ploile sunt multe și se poate instala fusarium care produce aflatoxina. Mai ales dacă știuletele este atacat de diabrotica. Din fericire, anul acesta din punct de vedere fitosanitar culturile de porumb și floarea soarelui se prezintă foarte bine la mijlocul lunii august, fiindcă și condițiile climatice au fost favorabile.
Amenințările până la recoltat!
Care sunt amenințările la culturile de floarea soare și porumb până la recoltat? Producătorii agricoli se află pe ultima sută de metri, iar singurele calamități care ar putea veni și ei se tem sunt vijeliile și grindină.
“Dacă scăpăm atunci totul va fi foarte bine, dar după 15 august riscurile sunt mult mai mici fiindcă temperaturile nu vor mai fi atât de mari în zona de vest. De obicei, după caniculă vin aceste amenințări de fenomene extreme – vijelii și grindină. Se mai anunță ceva temperaturi, dar să sperăm că totul va fi bine”, speră fermierul.
Fertilizarea la porumb a fost făcută de două ori cu complexe și cu azot cu o cantitate de 500 de kg substanță brută la hectar, la semănat și la pregătit terenul. Aceleași produse au fost aplicate și la floarea soarelui, care arată foarte bine, iar hibrizii utilizați au fost tot de la Bayer Dekalb și de la Corteva.
Floarea a fost semănată, mai devreme, la sfârșitul lunii martie și s-a prins foarte bine, fiindcă a avut ploi. În 2023, cea mai mare amenințare la floarea soarelui au fost iepurii, care au distrus mai multe hectare. De aceea Samson a trebuit să semene de două ori. “Iepurii ne-au dijmuit din plante foarte mult. Când răsare floarea, ei mănâncă dicotiledoanele, care le ține de foame și de sete. Nu au consumat toată cultură, dar e mai bine să o întorci, să o semeni încă o dată”, a concluzionat fermierul din Cărpiniș.
