Asistam neputinciosi la prabusirea, in cascada, a caselor de presa. Economica. Dar nici credibilitatea nu se afla la fel de sus cum era in anii anteriori. Dimpotriva. In plus, reprezentanti ai statului, simtind ca presa este la stramtoare, se reped sa o sfasie. Ma refer nu numai la ANAF. Ci si la comunitatea serviciilor secrete, unde aceasta presa care se clatina, fiind aproape muribunda, este taxata drept pericol pentru siguranta nationala. Ce se intampla? Romania cunoaste, din aceasta perspectiva, un proces izolat? Sau, pretutindeni in lume, jurnalismul, in forma traditionala, se duce la vale?
Intr-adevar, de circa 15 ani, Asociatia Mondiala a Ziarelor semnaleaza inceputul unui declin. Care, insa, se refera strict la presa scrisa. Pe de alta parte, criza mondiala a creat, si in industria de presa, dificultati similare cu cele din restul economiei. Revirimentul, care treptat se manifesta in statele Uniunii Europene si in Statele Unite, asigura si o relansare a industriei de presa. Nu, insa, si in Romania.
Si din aceasta perspectiva, Romania are un traseu special. Unic in felul lui. Sa-l analizam din perspectiva economica, dar si din perspectiva credibilitatii.
Dupa stiinta mea, Romania este singurul stat care, in ciuda faptului ca, ani de zile, presa a constituit una dintre locomotivele democratizarii, consolidarii libertatilor, integrarii in NATO si in UE si chiar in materie de privatizare, nu a beneficiat, din partea niciunui guvern, de facilitatile practicate in celelalte state civilizate ale lumii. La inceput, pentru ca organizatiile de presa s-au sfiit sa ceara inlesniri, mai tarziu, pentru ca, atunci cand au cerut, guvernele au tergiversat sau chiar au refuzat explicit sa le acorde, iar, mai recent, pentru ca unii politicieni au reusit sa demonizeze, destul de convingator, presa. Romania este singurul stat din care autoritatile nu au inteles sau s-au facut ca nu inteleg ca libertatea presei depinde de starea ei economica, ca libertatea jurnalistului depinde de veniturile sale, iar afectarea grava a celor doua componente, casa de presa si reporter, determina o scadere semnificativa sau chiar o anulare a gradului de libertate, in acest domeniu si in aceasta profesie. In timp ce celelalte guverne fac eforturi constante, si mai ales in timp de criza, pentru a salva industria si libertatea presei, Guvernele Romaniei au actionat in sens invers. Rezultatul este ca nu mai exista nicio casa de presa, in Romania, indiferent din ce domeniu, in stare sa realizeze un profit. Toate pierd bani pana cand, pe rand, se prabusesc.
Politicienii, evident unii dintre ei, exemplul cel mai elocvent fiind Traian Basescu, au actionat pentru diminuarea sau chiar anularea credibilitatii actului jurnalistic. Rand pe rand, ziaristii si casele de presa au fost supuse unor campanii de acuzatii, in sensul ca fac parte din grupuri de interese neligitime, santajeaza, fac afaceri cu ministri corupti, participa la jocuri murdare, sunt mercenari, sunt tonomate si, in general, dezinformeaza. S-a ajuns atat de departe, incat, pentru ca fiecare jurnalist si fiecare casa de presa sa poata fi legal supuse supravegherii, presa a fost trecuta, alaturi de terorism, in categoria pericolelor pentru siguranta nationala.
www.sroscas.ro
