Acasă Actualitate De la Malthus, la războaie și pandemii

De la Malthus, la războaie și pandemii

DISTRIBUIȚI

Thomas Robert Malthus a fost un cleric și teoretician englez care s-a născut în secolul XVIII și a murit în secolul XIX și a fondat o teorie care îi poartă numele pe care foarte puțini o cunosc și care este foarte puțin discutată.

 Conform acestei teorii, populația crește în progresie geometrică iar mijloacele de subsistență în progresie aritmetică. Adică o creștere a populației în condiții normale ar genera ca populația nu mai aibă mijloacele de subsistență și pentru aceasta, precum selecția naturală, sunt necesare războaiele, unde o mare parte a populației moare și pandemiile, care distrug o mare parte din populație lăsând ca cei rămași să poată subsista.

 Istoria a demonstrat că atât războaiele cât și pandemiile au făcut foarte multe victime astfel populația planetei s-a redus în mod semnificativ. Din antichitate, războaie au fost cu nemiluita. Cum doi monarhi se certau, chiar și pentru o femeie, porneau război care se lăsa cu mii de morți preponderența o deținea, bineînțeles tineretul. Anglia și Franța s-au războit mereu, culminând cu războiul de 100 de ani. Centrul Europei a fost răvășit de războiul de 30 de ani. Așa putem continua mult și bine pentru că acestea au fost din plin. Dar dacă vorbim de mijloacele de subsistență, acestea au fost tot timpul la limită pentru că tehnologiile de producție erau foarte rudimentare.

Cu cât mijloacele de producție au crescut și populația s-a înmulțit iar mijloacele de producție din ce în ce mai performante să înceapă să creeze o bunăstare și producții alimentare tot mai mari. Pandemiile au făcut și ele ravagii ucigând tot mai mulți indivizi și în cazul acestora selecția naturală și-a spus cuvântul.

 Raportul dintre populație și mijloacele de subsistență era foarte scăzut, se murea și de foame, căci în cazul războaielor bărbații cei mai puternici mureau în război făcând ca productivitatea să fie scăzută în toate domeniile.

Războaiele mondiale, au dus la o scădere foarte mare a populației dar au adus și foamete și scăderea nivelului de trai al populației globului. După al doilea război mondial, chiar dacă în perioada imediat următoare populația globului a dus-o foarte greu, datorită mecanizării agriculturii, producțiile au crescut și a început să se trăiască din ce în ce mai bine. Epidemii mari nu au fost, războaie puține iar populația globului a crescut foarte mult. Progresia geometrică a fost foarte mare dar și mijloacele de subsistența au făcut ca omenirea să trăiască foarte bine. De asemenea și luxul a luat-o puternic înainte. Se producea foarte mult în toate domeniile, mulți dintre marii analiști prevedeau o mare criză de supraproducție, la fel ca și cea din deceniul trei a secolului trecut.

Și cum lumea devenise tot mai conștientă de faptul că un nou război s-ar putea transforma într-unul nuclear care ar duce la dispariția vieții pe planetă iar creșterea populației era tot mai evidentă trebuia să apară ceva care să se transforme în efect malthusian. A apărut SIDA, dar medicina foarte avansată astăzi chiar dacă nu a anihilat-o total a făcut ca aceasta să fie eradicată în mare măsură. Dar, iată că a apărut acest coronavirus, nu se știe de unde dar se crede că din ceva laborator, și astfel a fost produsă o stagnare a producției mondiale, astfel, neajungându-se la o nouă criză economică mondială. Lupta cu această molimă, după rezultatele care se văd la noi în țara, pare să fie câștigată de către vastele cunoștințe din domeniul medicinei. Dar un lucru este sigur, că criza mondială de supraproducție a fost evitată, urmând o nouă relansare a economiei mondiale.

 Ce a fost până acum am văzut, ceea ce va fi în viitor vom vedea în curând, trăind cu speranța că un nou război mondial nu va avea loc, că armele de distrugere în masă vor dispărea iar durerea și ura în lume vor pieri definitiv. La ora actuală, nivelul de trai nu impune nici războaie nici pandemii ci impune ecologizarea planetei care poate să facă un nou efect maltusian.

PETRU Z. DANCI

Comentarii

comentarii