Acasă Politica De lângă lanul cu floarea soarelui, Cristian Moș, candidatul USR PLUS la...

De lângă lanul cu floarea soarelui, Cristian Moș, candidatul USR PLUS la președinția CJT, spune că dorește un nou început pentru agricultura din Timiș

DISTRIBUIȚI

Cristian Moș, președintele USR Timiș și candidatul alianței USR PLUS la președinția Consiliului Județean Timiș, a vorbit, vineri, despre situația agriculturii din Timiș, „județul cu cea mai mare suprafață de teren agricol din România”. Acesta consideră că cele 700.000 de hectare de suprafețe agricole –  peste 500.000 ha de teren arabil și peste 100.000 ha de pășuni –, din cauza lipsei de viziune, nu au potențialul valorificat la maximum.

„Am discutat cu mici fermieri, cu mari fermieri, am discutat cu tehnocrați din agricultură pentru a putea aduce o schimbare în agricultura din Timiș. În Timiș, vocea acestora este auzită doar atunci când trebuie să plătească taxe, impozite. Mai mult, recent, îl vedem pe domnul Dobra că se laudă, cum face și domnul Robu, cu realizări ale mediului privat. Încearcă să păcălească electoratul din Timiș și să se distanțeze de PSD… încearcă să facă o campanie pe brandul personal, exact cum a făcut și Liviu Dragnea. Încearcă, din bani publici, să își facă campanie și să se mențină în funcția pe care o are”, spune Moș.

Acesta dorește, ca din poziția de președinte al CJT, să aducă vocea fermierilor în procesul decizional. „Să nu luăm o decizie într-o cameră închisă, între politruci. Trebuie să consultăm și tehnocrați din domeniu”, spune acesta. Momentan, lipsa consultării fermierilor, consideră Moș, se vede în lipsa de strategie integrată privind tipul de culturi susținute, piețele volante și sistemul de irigații.

În opinia acestuia, o soluție ar fi și un parteneriat trilateral între fermieri, universitatea de profil din Timișoara și administrație. „Administrația trebuie să țină legătura direct cu fermierii. Decizia să se ia în acest cadru, să fie implicați fermierii. Dacă un fermier are nevoie de informații de la un cadru universitar, în acest moment, acest lucru se întâmplă doar prin cadru personal. Ceilalți fermieri nu beneficiază de aceste informații”, spune candidatul USR PLUS la președinția CJT. Acesta are și o soluție în ce cadru să se realizeze colaborarea propusă: o cameră agricolă. El dă exemplu perioadei interbelice din România, dar și al situației actuale din Franța, Statele Unite sau Germania, unde încă există o astfel de entitate.

În plus, consideră Moș, faptul că România are un comisar european pe agricultură ar putea ajuta la implementarea unei politici agricole integrate pe plan local, județean, național și european. „Integrarea, pentru noi, ar însemna ca fermierii să aibă reprezentanți. Să nu ajungem, ca acum, ca fermierii să fie consultați doar când li se dă în cap. Vrem o voce care să fie aproape de fermieri, cu specialiști din mediul universitar, cu tehnocrați de profil, de aici, din Timiș”, a explicat acesta. Structurile deja existe, mai spune useristul, deși, teoretic, ar trebui să existe ca un suport pentru fermieri, aceștia reproșează că, în clipa de față, funcționează doar ca să pună presiune.

La o conferință de presă organizată lângă un lan de floarea soarelui, Moș a fost însoțit și de Bianca Pascaru, candidata USR PLUS la Primăria Orțișoara, și Petru Ioan Lup, candidatul alianței la Primăria Jebel. Prima, în vârstă de doar 29 de ani, spune, în continuarea ideii președintelui USR Timiș, că la Orțișoara, de exemplu, fermierii se confruntă cu lipsă de inițiativă și neprofesionalism din partea administrației publice locale.

Despre celelalte probleme ale Orțișoarei, aceasta a adăugat: „M-am săturat să privesc de pe margine cum, ca în loc să evolueze, lucrurile cel mult stagnează. Eu, împreună cu echipa de Consiliu Local putem face o treabă mult mai bună decât actuala administrație. (…) În Orțișoara, lucrările de modernizare sunt doar din 4 în 4 ani. Dacă s-ar organiza alegerile de la un la altul în Orțișoara, ar fi excelent. Aceste lucrări se fac fără cap, la o calitate îndoielnică, mediocră”.

Actualele probleme ale administrației locale din comună, consideră Pascaru, sunt transparența și lipsa comunicării. Într-un posibil viitor mandat, aceasta vrea să rezolve, în Orțișoara și comunele aparținătoare, probleme legate de infrastructura rutieră și de utilități –apă potabilă, canalizare, gaze naturale –. Într-un prim mandat, spune candidata USR PLUS, ar putea asfalta toate străzile, ar realiza trotuare decente, și ar urma să modernizeze și extindă sistemele de canalizare și de apă. „Știu că sună a veșnica promisiune de a lupta pentru obiectivele necesare, dar chiar avem nevoie de acestea. Vrem să accesăm și fonduri europene, o latură de care nu s-a prea atins administrația noastră locală”, a încheiat aceasta.

Petru Ioan Lup, candidatul USR PLUS la Primăria Jebel, a început prin a spune: „Nu mi se pare normal ca activitatea administrației publice să se bazeze pe cuvintele «nu știm, nu ține de noi»”. Acesta a dat un exemplu personal: „Locuiesc de 6 ani în Jebel, soția nu lucrează, nu poate, trebuie să stea cu copilul. Avem o creșă în Jebel… nefuncțională. A fost finalizată acum patru-cinci ani, dar în creșă a plouat, a căzut tavanul (…). Între timp, s-au remediat lucrările, dar tot nu e funcțională. Am primit păreri împărțite (din partea primăriei – n.r.): ba nu avem autorizație, ba nu e cerere. (…) Spun că nu este cerere. Noi am pornit o inițiativă cetățenească. În 2 zile, am strâns peste 38 de semnături, am prezentat inițiativa în Consiliul Local, am primit promisiunea că se va încerca bugetarea pentru anul acesta… nu s-a întâmplat”.

Dacă ajunge primar, principalul obiectiv al lui Lup este să modernizeze rețeaua de apă potabilă, care miroase foarte tare a sulf, fiind vorba de o instalație mai veche de 60 de ani. În plus, el își propune să extindă rețeaua și în zonele noi, unde încep să apară tot mai multe case. Alte proiecte de ale sale țin de Sănătate și Educație. Acesta spune că actuala administrație, de trei ani, tot încearcă să finalizeze un centru medical, iar copii de la școala din Jebel folosesc calculatoare produse la începutul anilor 2000 și nu beneficiază de laboratoare de științe, limbi străine sau ateliere de meșteșugărit.

Comentarii

comentarii