Acasă Administraţie De strategia de dezvoltarea sinergică a polului economic Timişoara-Arad s-a ales praful,...

De strategia de dezvoltarea sinergică a polului economic Timişoara-Arad s-a ales praful, după modelul „orice proiect măreţ rămâne doar teorie”

DISTRIBUIȚI

198467 banat covPână în anul 2030, România era cât pe ce să aibă ce nu a mai avut şi nici nu are: un pol de dezvoltare economică unitară între Timişoara şi Arad, cu mari lanţuri de unităţi economice amplasate între cele două municipii, care ar fi creat mii de locuri de muncă şi să te ţii la prosperitate!
Conceptul de dezvoltare sinergică, susţinut de edilii celor două municipii, Nicolae Robu şi Gheorghe Falcă, dar şi de directorul Agenţiei de Dezvoltare Regională (ADR) Vest a fost prezentat şi la Bucureşti, fiind primit cu mare entuziasm de cei care au auzit de el, în urmă cu doi ani.
Din păcate, cel puţin în momentul de faţă, de acel concept s-a ales praful.
„Nu s-a mai întâmplat nimic. Ere un studiu făcut de Banca Mondială; am făcut acea prezentare (la Bucureşti, n.r.) ca principii pe care să le avem în vedere şi eu şi Falcă, dar nu s-a mai făcut nimic. Suntem concentraţi pe proiectele pe care le avem acum”, spune mâhnit Nicolae Robu.
Nu ştim de cine depinde ca acel concept frumos să se şi concretizeze, să înceapă paşii efectivi, dar cred că proiectul va avea soarta oricărui alt proiect grandios, precum mult trâmbiţata „reindustrializare” a României, despre care vedem, până una-alta, că s-a tradus prin „devalizarea” României de către, printre alţii, unii dintre actualii custozi ai „beciului domnesc”.
În 2013, la un forum organizat la Bucureşti de Institutul pentru Politici Publice, Nicolae Robu, Gheorghe Falcă şi Sorin Maxim, directorul ADR Vest, au prezentat conceptul de dezvoltare sinergică, integrată, a zonei Timişoara-Arad, cu viziune pe termen mai lung.
„Conceptul pe care l-am prezentat a fost foarte apreciat, inclusiv de reprezentanţi ai 20 de ambasade străine în România. Am avut la bază un studiu elaborat de experţi ai Băncii Mondiale şi cred că ar fi avantajos să venim şi cu o astfel de abordare, dincolo de preocuparea pentru dezvoltarea cât mai bună a fiecăruia dintre municipiile noastre, în parte”, declara Nicolae Robu după acel eveniment.
Timişul este pe locul II pe ţară în ceea ce priveşte competitivitatea economică, cu o valoare de 6.300 de euro/ locuitor la export (în 2013), iar Aradul pe locul III, cu o valoare a exportului de 5.200 de euro/locuitor.
Edilul Timişoarei nu renunţă la acea idee, ai ales că are motive. „Este o zonă în care vorbim de o populaţie de aproape 1 milion de locuitori, iar dacă ar fi să intrăm în detalii, am putea invoca o serie de argumente şi de atuuri ale unei aglomerări urbane Timişoara-Arad şi o sumă de avantaje care s-ar obţine printr-o dezvoltare într-un astfel de concept”, adaugă Robu, care spune că s-a inspirat din modelul german.
Acest pol de dezvoltare presupune construirea unor parcuri industriale bine definite – unul comun ar pute fi la Orţişoara- coordonate de ADR Vest, a zeci de blocuri pentru angajaţii care vor lucra acolo, a două noi coborâri de pe autostradă, câte una în fiecare judeţ.
Între timp ar fi trebuit să se realizeze două prezentări ale proiectului – la Timişoara şi la Arad – şi să demareze negocieri cu comunele incluse de experţii Băncii Mondiale în zonele metropolitane Arad şi Timişoara, pentru a convinge administraţiile locale respective asupra potenţialului uriaş de dezvoltare prin asociere.

Comentarii

comentarii