Acasă Actualitate Decizie revoluționară pentru agricultura din Timiș! Stațiunea de Cercetare Lovrin va deveni...

Decizie revoluționară pentru agricultura din Timiș! Stațiunea de Cercetare Lovrin va deveni institut

DISTRIBUIȚI

Interviu cu conf. univ. dr. Marinel Horablaga, (foto) directorul SCDA Lovrin, Timiș

Domnule Marinel Horablaga, de ce Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Lovrin vrea să devină institut de cercetare și dezvoltare?

Cred că sistemul de cercetare agricolă din România trebuie regândit fundamental. De aceea eu susțin înființarea în zona de vest a țării a unui institut de cercetare, adică la Lovrin. Acesta va trebui să aibă direcții pe principalele culturi –grâu, porumb, rapiță și floarea soarelui – dar și pe legumicultură și pomicultură, chiar în domeniul pajiștilor.

Cum poate deveni SCDA Lovrin institut?

Eu sunt director la SCDA Lovrin, din aprilie 2015, iar unul dintre obiective este să transform stațiunea în institut. Pentru aceasta, în primul rând, noi avem nevoie de resursă umană, în plus, față de ce avem acum. Mai trebuie să angajez 7 -8 cercetători principali, la nivel de conferințiari și profesori universitari. E clar că e nevoie de o hotărâre de guvern, pentru ca stațiunea Lovrin să devină institut, dar trebuie să te bazezi pe ceva. De aceea trebuie formată o bază materială, laboratoare de cercetare performante și, bineînțeles, oameni foarte bine pregătiți. Trebuie să îndeplinești condițiile de acreditare, conform legii. Sper că vor fi colegi de-ai mei de la USAMVB Timișoara care să fie angajați la viitorul institut de cercetare de la Lovrin. În plus, am dispus prin consiliu de administrație, concesionarea de la Pajiști pe titlu gratuit a unei clădiri de pe calea Urseni din Timișoara. Sperăm să ne aprobe și ASAS și Ministerul Agriculturii să putem dezvolta acolo laboratoarele. Pe viitor vom construi o clădire nouă în Lovrin.

În 30 mai, la Ziua câmpului, Maricel Dima, secretarul de stat în Ministerului Agriculturii, a fost deschis la ideea dumneavoastră ca stațiunea Lovrin să devină institut de cercetare.

Da, domnul Dima a spus că Ministerul Agriculturii ne va susține. E clar că totul depinde de noi ce vom face de acum încolo. Dumnezeu îți dă, da nu îți bagă în traistă, cum se zice…! Cred că în 3-4 ani de zile vom deveni institut. Atunci, vor fi avantaje multe. În primul rând, salarizarea cercetătorilor va fi mai mare, iar cercetările vor fi mult mai complexe. Laboratoarele trebuie să fie la un nivel superior. Atunci, cercetările le poți face în propria curte și nu va mai trebui să cumperi informațiile. Atunci te gândești la partea de cercetare până la nivel de moleculă, de aceea îți trebuie și specialiști pe măsură, pentru ca la final pe poarta institutului să poată ieși hibrizi sau soiuri noi performante. Pe acelea le vinzi și obții venituri.

În 2018, la SCDA Lovrin s-a înregistrat o premieră, după 28 de ani. Care e aceasta?

Pentru prima dată după 1989, Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Lovrin a primit finanțare de la bugetul de stat. Este vorba de 3,2 milioane lei pentru salarii, plus 3,8 milioane lei pentru cercetare, în total 7 milioane de lei. Cu acești bani SCDA Lovrin poate să funcționeze fără a avea grija zilei de mâine, vom putea să creăm, să facem proiecte și să le implementăm. Este pentru prima oară de la revoluție, când sistemul de cercetare agricolă românească este finanțat de stat.

Aceștia sunt bani în plus, pe lângă faptul că aveți și venituri proprii!

Anul acesta avem 15 milioane lei bugetul stațiunii, asigurat din venituri proprii, din valorificarea soiurilor și hibrizilor pe care noi i-am creat de-a lungul anilor, pe care îi multiplicăm și îi dezvoltăm, în cumpurile noastre, vânzând sămânță.

Așadar, viitorul sună bine la SCDA Lovrin, după 28 de ani?

Deocamdată, da.

Credeți că SCDA Lovrin nu își mai face griji pentru viitor și a primit bani, fiindcă cineva, acolo sus, vă iubește – Valeriu Tabără fiind în funcția de președinte al Academiei de Științe Agricole și Silvice?

Așa s-a întâmplat ca domnul Tabără să fie președintele ASAS, iar domnul ministrul al Agriculturii, Petre Daea, să fi fost coleg de an cu Tabără, la fostul Institut Agronomic de la Timișoara, în urmă cu 40 -45 de ani. De fapt, cred că a fost și în obiectivele actualului guvern de a finanța stațiunile de cercetare în agricultură.

Ce puteți face cu banii pe care i-ați primit?

Să supravețuim și să avem liniște. Să nu ne mai gândim îngroziți la ziua de mâine că nu vor mai fi bani pentru ca stațiunea să funcționeze. Salariile pentru angajații din cercetarea agricolă sunt mici, iar oamenii fac mari sacrificii și vor mai face. Acum, nu mai avem grija banilor pentru salarii. Nu mai trebuie să fac eforturi disperate pentru a face rost de bani pentru lefurile angajaților. Acum, pot și eu să activez alături de cercetători să gândim la viitoarele proiecte de cercetare.

Cu toate greutățile, anul acesta aveți câteva linii importante pentru omologare la ISTIS.

În total, în 2018, avem 10 linii date la ISTIS pentru omologare. Amintim de un soi de cânepă al profesorului Valeriu Tabără și de cele două soiuri de grâu noi, pe lângă celelalte două mai vechi consacrate, Ciprian și Alex.  La testare cele două soiuri noi au dat o producție de 9 tone fiecare, așadar, au un potențial foarte bun de a se bate cu orice soi străin, în acest moment, iar calitativ sunt, de asemenea, superioare. Prof. Valeriu Tabără a creat în urmă cu mulți ani trei soiuri de cânepă Silvana, Armanca și Lovrin 110. Silvana este soiul de referință la nivelul Europei. România era a treia putere mondială în ceea ce privește producția și prelucrarea cânepei. Acum, mai există peste 1.000 ha la nivel național. La Lovrin mai avem 7 ha de cânepă, cultivate cu toate cele trei soiuri. Mai avem o suprafață cu noua linie creată de prof. Tabără. Este un soi superior cu o calitate excepțională. Culoarea fibrei este albă nu gri.

De ce credeți că după 1989 SCDA Lovrin a fost lăsată să moară la propriu, deși înainte de 1989 devenise un brand și era foarte cunoscută, nu numai la nivel național, ci în întreaga Europă ?

Cred că au fost două cauze: una a ținut de interesele meschine locale pe ceea ce însemană fondul funciar, în al doilea rând au fost interese financiare deasupra noastră, mult mai puternice și imposbil de înfruntat. Gândiți-vă ce ar fi însemnt ca România să își asigure din producție proprie sămânța, materialul biologic, care se ridică la o cifră de afaceri undeva la un miliard de euro anual? Așadar, căderea a fost vertiginoasă și de neoprit, până acum trei ani. Eu sunt director la SCDA Lovrin, din aprilie 2015, de atunci a început salvarea stațiunii. Se pare că am reușit, până acum, de aceea vrem să o transformăm în institut de cercetare.

 

 

Comentarii

comentarii