Președintele interimar PNL Timiș, deputatul Marilen Gabriel Pirtea, trage un semnal de alarmă după publicarea rezultatelor de la examenul de Bacalaureat 2025.
”Astăzi, odată cu publicarea rezultatelor examenului de bacalaureat, s-a confirmat una dintre cele mai mari îngrijorări exprimate în ultimele zile: înregistrăm cel mai scăzut număr de candidați care au susținut examenul – 92.385 de elevi, dintre care 73.859 au obținut medii de promovare, adică o rată de promovabilitate de 79,9% înainte de soluționarea contestațiilor.
Reamintim că în 2024 au promovat 97.066, în 2023 au promovat 89.555, iar în 2022 au promovat 86.804. Reiese astfel un procent de promovabilitate între 80% și 83,2%. Deși au existat ușoare fluctuații de-a lungul timpului (2021 – 75,7%, 2020 – 72,9%, 2019 – 75,5%, 2018 – 74,7%, 2017 – 79,2%), procentul se menține relativ constant.
Odată cu procentul înregistrat în acest an, devine evident că nu reușim să creștem rata de promovabilitate, aceasta pare să urmeze o tendință descendentă. Scăderea este cu atât mai îngrijorătoare dacă o raportăm la numărul elevilor care încep clasa a IX-a, comparativ cu cei care ajung efectiv să se înscrie și să se prezinte la examenul de bacalaureat, evidențiind pierderi semnificative pe parcursul traseului educațional.
Și în ceea ce privește elevii cu performanțe deosebite, datele din acest an confirmă un regres semnificativ. În 2025, doar 24 de candidați au obținut media 10 la examenul de bacalaureat, reprezentând cel mai mic număr din ultimii ani. Prin comparație, în 2024 au fost înregistrate 59 de medii de 10, în 2023 – 78, în 2022 – 222, în 2021 – 146, iar în 2020 – nu mai puțin de 308. Această evoluție descendentă sugerează nu doar o scădere a excelenței școlare la nivel național, ci și o posibilă problemă structurală în ceea ce privește capacitatea sistemului educațional de a stimula și susține elevii cu potențial de performanță”, spune Pirtea.
Această scădere abruptă a rezultatelor de top reflectă, potrivit rectorului UVT, o problemă structurală în sistemul de educație, care nu mai reușește să sprijine și să încurajeze performanța.
România, codașă în UE la educație superioară
Contextul este cu atât mai grav cu cât România:
înregistrează cel mai mic procent de absolvenți de studii superioare din UE – doar 23,6% din populație;
are cel mai mare procent de tineri NEETs (care nu lucrează și nu sunt în educație sau formare): 11,2% dintre tinerii între 15 și 29 de ani.
Avertisment clar: dezechilibre tot mai mari
„Fără măsuri concrete de sprijin pentru menținerea tinerilor în sistemul educațional și facilitarea accesului la învățământul superior și piața muncii, riscăm adâncirea dezechilibrelor educaționale și sociale”, avertizează Marilen Pirtea.
În lipsa unor politici educaționale coerente, cu accent pe prevenirea abandonului școlar, susținerea excelenței și tranziția tinerilor către studii superioare, România riscă să piardă o generație.
