Staţia de sortare a deşeurilor, aflată pe o platformă de 9.000 metri pătraţi, în zona de sud a Timişoarei, se află în stadiul final de montaj. În câteva săptămâni, staţia va intra în probe. Cantitatea de deşeuri pe care o prelucra se va ridica la 160.000 tone pe an, iar productivitatea staţiei va fi de 20-25 tone/oră de material sortat. “În acest fel, nu toate deşeurile generate vor lua drumul depozitului, ci vor fi reciclate sau valorificate energetic.
Rezultatul va fi nu doar unul economic, ci şi unul civic, de protecţie a mediului”, a spus Livian Hotico, PR Retim.
Fără praf şi mirosuri
Staţia va funcţiona ca un centru de reciclare care va valorifica aproximativ 60-70 % dintre deşeurile municipale. Este formată dintr-o hală în interiorul căreia îi va fi montată o instalaţie de sortare şi una de balotare, o clădire administrativă, un cântar pentru camioane, patru boxe pentru deşeuri de la agenţi economici şi patru boxe de containere pentru deşeuri de la populaţie.
Praful şi mirosurile emanate la descărcarea deşeurilor aduse pentru sortare vor fi complet absorbite şi salubrizate prin intermediul unui ventilator radial, a unor filtre de praf, unui filtru de cărbune activ şi unui tun de evacuare cu înălţimea de 15 m. Staţia va fi deservită de câte 28 de persoane pe schimb şi va lucra efectiv 20 de ore pe zi, celelalte patru ore fiind rezervate întreţinerii şi curăţeniei. Nivelul de zgomot este de maxim 75 decibeli. Deocamdată, la Depozitul ecologic de la Ghizela, abia au început lucrările de construcţie. Cantităţile de biodegradabil pot fi reduse prin colectarea selectivă a deşeurilor reciclabile, reducerea cantităţii de hârtie, lemn şi textile existente în depozite, prin compostarea cantităţii maxime de deşeuri verzi şi alimentare, respectiv tratarea biomecanică şi incinerarea cantităţilor rămase. Astfel, deşeurile vor fi valorificate în energie şi bani.
Se vor dubla deşeurile de ambalaje
Conform studiilor, evoluţia demografică, nivelul ridicat al venitului populaţiei şi urbanizarea generează cantităţi mari de deşeuri pe cap de locuitor. În zonele rurale, cantităţile ajung între 0,3 – 0,4 kg / locuitor / zi, iar în zonele urbane, până la 0,9 kg / loc. / zi. Introducerea de noi ambalaje, în special plasticul, are un impact semnificativ asupra mediului. Ambalajele PET au înlocuit, în ultimii ani, ambalajele de sticlă, iar sacii, pungile sau cutiile de PE pe cele de hârtie, influenţând cantităţile şi compoziţia deşeurilor generate. Creşterea numărului de supermarket-uri, alături de creşterea PIB pe cap de locuitor, au condus la creşterea cumpărării de produse ambalate şi implicit a deşeurilor generate. În viitor, se prevede o dublare a deşeurilor de ambalaje generate la sursă, 30% va proveni din activităţi instituţionale, comerciale şi industriale şi 70% din gospodării. Compoziţiile sunt: 26,5% hârtie şi carton, 30% plastic, 20% sticlă, 11.75% metal şi 11.75% lemn. Deşeurile biodegradabile utilizate sunt 95% deşeuri din parcuri şi grădini, 90% deşeuri din pieţe şi 20% deşeurile stradale. “Ideea este ca la Depozitul Ecologic de la Ghizela să ajungă o cantitate de deşeuri cât mai mică, pentru a minimiza costurile cu depunere, transport, personal sau consumabile (cauciucuri, motorină, ulei)”, a spus Livian Hotico.
