Acasă Editorial Degeaba alegeri parlamentare, fără oameni capabili să facă legi simple și clare

Degeaba alegeri parlamentare, fără oameni capabili să facă legi simple și clare

DISTRIBUIȚI

Contraeditorial

Cu ce s-a ales România din vânzoleala parlamentară din ultimii 30 de ani? Legi sofisticate, lungi, permanent modificate, cu norme de aplicare care generează proceduri complicate, interpretabile, greoaie. Consecințele în plan practic pentru alegătorii români sunt penibile: lucrări locale și naționale, amânate ani și ani de zile, răstergiversate, de multe ori reluate, după ce au încremenit nefinalizate, obstrucții permanente ale inițiativei private, nenumărate fapte de corupție.

Singurii beneficiari ai acestor legi anapoda sunt parlamentarii: dincolo de indemnizațiile generoase primite în timpul exercitării mandatului și-au votat pensii speciale, cu atât mai mari, cu cât reușesc să acroșeze mai multe cicluri parlamentare. Apropiatele alegeri legislative, în ciuda unei campanii marcate de pandemia cu Covid, ne arată, la majoritatea partidelor, aceleași figuri de candidați, politruci vechi, nărăviți la mierea parlamentară. Cine are curiozitatea să le studieze CV-urile, va rămâne oripilat de câtă impostură intelectuală și profesională poate fi găsită la mult prea mulți dintre aceștia. Cât tupeu îi blindează pe acești oameni! Cum și-au strâns ei, și la ce vârstă, diplomele de pe la diferite ”academii” și ”colegii naționale”, adevărate focare de hoție intelectuală! Cum s-au fofilat, de tineri, prin tot felul de posturi călduțe la stat!

 Ambițioși ”dăștepți” cu propria parvenire, nuli când e vorba de a țării propășire! Doar așa poți să îți explici bazaconiile pe care le (re)debitează în această campanie electorală, când promit din nou tot ce le trece prin cap și le ajunge la gură, cum vor face și drege, dacă vor fi aleși în județul respectiv. Promisiuni, adică ”proiecte” după termenul la modă, care sunt fără legătură cu esența atribuțiilor de membru al puterii legislative. Alții tac, bucuroși că sunt pe un loc ”eligibil”, temători să nu spună vreo tâmpenie. Vor fi muți și în următorii 4 ani, rotițe micuțe ale mașinăriei de vot.

Analiza activității parlamentarilor în ultima legislatură relevă că mai mult de jumătate dintre actualii aleși ai poporului nu au avut nicio activitate în conformitate cu fișa postului și a mandatului încredințat de alegători. În ciuda referendumului din 2009, prin care românii s-au pronunțat categoric că doresc reducerea numărului de parlamentari la 300, după alegerile din 6 decembrie vom avea tot 465! Dacă revenim la mandatul care se încheie acum, constatarea că doar jumătate dintre aleși și-au făcut, cât de cât, treaba, ne face să judecăm drept și să împărțim 465 la 2. Rezultă o cifră semnificativ mai mică decât cei 300 de parlamentari doriți de către români, de mai bine de 10 ani! Dacă îi observăm pe cei cu ”activitate parlamentară” nu pe chiulăii și fofilăii pe culoarele parlamentului sau pe la tembeliziuni, constatăm oricum grave ”nerealizări”. Aș da un singur exemplu, care ne doare pe toți la ora actuală, un exemplu care ne scoate pur și simplu din istoria civilizației europene contemporane: nici până în ziua de azi legea vaccinării nu a fost votată!

Încercați, stimați cititori să citiți, înainte de a merge la vot, o lege organică sau o lege ordinară elaborată de Parlamentul României! Asta, dacă nu ați fost în situația nefericită de a vă fi izbit direct de vreuna dintre ele. Indirect ne lovim de proasta legislație zi de zi, cu toții, când constatăm starea șoselelor patriei, ca să dau exemplul cel mai la îndemnă, ușor de înțeles, date fiind accidentele zilnice atât de dramatice.

Care este folosul pentru țară că sunt așa de numeroși parlamentari? O treabă de elementar bun simț: în loc de mulți și incapabili, burdușiți cu imunități și pensii speciale, hai să încercăm cu puțini și buni! Avem 41 de județe, plus capitala. În funcție de numărul populației fiecărui județ, chiar în condițiile unui parlament bicameral, s-ar putea ajunge la un număr rezonabil de membri, în jur de 200, cu unul, doi senatori de județ și doi, trei deputați.

 Doar atât ar trebui să dorească, să gândească, să conceapă domnii parlamentari pentru România: legi simple, clare, adică rapid de pus în practică de către funcționarii statului român, ușor de înțeles și respectat de către cetățeni! Un parlament suplu și vioi la minte, conștiincios și la muncă, capabil să genereze un guvern așișderea! Aș fi curios să știu câți dintre edilii locali au cerut parlamentarilor din județul lor nu lobby-ul personal pe lângă vreun ministru, ci modificarea legislației care în prezent nu-i permite realizarea diferitelor proiecte locale sau regionale! A te lăuda sau scuza că ai fost săptămânal la București pentru ”rezolvarea” problemelor este mai degrabă o formulă păguboasă și oneroasă de conducere locală. România, dacă se dorește stat european de prima linie, are nevoie de un parlament capabil să elaboreze legi limpezi, clare, începând cu Constituția, care să permită edililor locali, în urma unei descentralizări reale, realizarea diferitelor proiecte în termene rezonabile, adică normale. Iar proiectele de anvergură națională să fie finalizate, nu doar începute și etern amânate sau abandonate!

Ar trebui să conștientizăm, după 30 de ani de la Revoluție, cât de copii suntem, sau, spus mai elegant, că suntem încă la început de drum în învățarea democrației. Generațiile vechi sunt mancurtizate de comunism, majoritatea nu pot gândi decât infantil și paternalist, când este vorba de o alegere politică. Iar generațiile noi de unde să învețe și ce să învețe, câtă vreme nu avem suficienți traducători onești ai tratatelor europene pentru a face un bun abecedar românesc de democrație?

Un legislativ scăzut drastic numeric, dar crescut calitativ substanțial, presupune evident și modificarea modalității de alegere a parlamentarilor. Aș fi curios ce pițipoance și ce pițiponci, ce frecători îmbătrâniți în funcții la stat, ce mincinoși dovediți, în rezumat, ce nulități ar mai intra pe unicul loc de senator sau pe cele două locuri de deputat repartizate unui județ, în cadrul unui vot uninominal, direct, personalizat, fără de nicio redistribuire, desfășurat în două tururi de scrutin!

În Parlamentul României trebuie aleși români cu mintea liberă, neîntinată de ipocrizia comunistă. Capabili să dea țării legi fundamentale, simple și clare! Doar atunci vom avea parte de mult dorita și cântata DEȘTEPTARE!

Comentarii

comentarii