Refrenul Imnului naţional. (imn – poezie sau cântec solemn compus pentru preamărirea unei idei, a unui eveniment, a unui erou legendar etc. sinonim: odă)
Întreaga poezie transformată în Imnul național al României aparţine lui Andrei Mureşanu (1816-1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluţia de la 1848. Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), poet şi etnograf, om de mare cultură, cântăreţ şi autor de manuale de muzică.
De Ziua Imnului Național al României, luni 29 iulie, a avut loc o ceremonie militară și religioasă în Piața Libertății din Timişoara, la care au participat autoritățile locale și reprezentanți ai Mitropoliei Banatului, dar și publicul larg.
Profesorul Viorel Guțu a explicat de ce în 29 iulie sărbătorim Ziua Imnului Național.
La data de 29 iulie 1848, în parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, în faţa unei numeroase asistenţe, un grup de tineri entuziaști, avându-l în frunte pe Anton Pann, au cântat pentru prima dată cântecul „Deşteaptă-te române”, cântec ce avea să devină cântecul Revoluţiei de la 1848, iar mai târziu imnul de stat al României.
Încă din momentul apariţiei sale, cântecul „Deşteaptă-te, române” a fost menit să le fie alături românilor în cele mai grele momente ale istoriei lor, mai ales că acest cântec a fost compus în contextul Revoluţiei de la 1848, de către poetul Andrei Mureşanu, cel care se afla pe atunci la Braşov și care în calitate de redactor al revistei „Foaie pentru minte, inimă şi literatură” va compune și va publica acest cântec ce va mobiliza masele populare în zilele revoluției.
După ce versurile au fost puse pe hârtie de către Andrei Mureșan, s-a ridicat problema identificării unei melodii adecvate acestor versuri. Astfel, există o întreagă controversă cu privire la autorul melodiei, deoarece unele mărturii spun că Andrei Mureşanu este și autorul melodiei, pe când altele îl desemnează pe Anton Pann, celebrul culegător de muzică veche, ca fiind cel care a compus muzica acestui cântec.
Ce este însă cert, este faptul că acest cântec a fost cântat pentru prima dată în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea la 29 iulie 1848, iar acest cântec foarte drag românilor le-a insuflat curaj în momentele de cumpănă ale istoriei lor, așa cum au fost Războiul de Independență din 1877-1878, Primul şi Al Doilea Război Mondial, ori în anii teribil de grei ai regimului comunist.
După Revoluţia din decembrie 1989, cântecul „Deşteaptă-te, române!”, a devenit imnul naţional, iar din anul 1998 la iniţiativa Senatului, ziua de 29 iulie a devenit ,,Ziua Imnului Naţional al României”.
Ziua imnului naţional al României a fost instituită în anul 1998, prin Legea nr. 99/1998, care prevede că această zi va fi marcată de autorităţile publice şi de celelalte instituţii ale statului, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, în spiritul tradiţiilor poporului român, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.
Comentarii
comentarii
