Acasă Economic Deszăpezirea și salubritatea, un business de 4 miliarde de lei. În Timiș...

Deszăpezirea și salubritatea, un business de 4 miliarde de lei. În Timiș activează 102 în domeniu

1048
DISTRIBUIȚI

Firmele de salubritate şi deszăpezire raportează afaceri profitabile, în urma contractelor bănoase cu autorităţile locale, arată o analiză realizată de firma de consultanţă Frames, potrivit căreia afacerile din acest sector, care includ salubritatea, deszăpezirea şi deratizarea, vor depăşi în acest an nivelul de 4 miliarde de lei, o sumă dublă faţă de acum zece ani.

 Dacă în 2010, firmele active în acest sector raportau un business de 1,92 miliarde de lei, în 2018 se ajunsese, deja, la 3,78 miliarde de lei. Și profitul companiilor a urmat același trend, avansând de la 132,8 milioane de lei în 2010 la 297,5 milioane de lei în 2018.

,,Un business profitabil care ar trebui să se vadă în calitatea serviciilor prestate, de la salubrizarea orașelor la deszăpezire. Din păcate, însă, fără utilaje suficiente, personal calificat și un management eficient al activității, majoritatea firmelor angajate în salubritate, deratizare și deszăpezire ajung să acționeze prea târziu, iar exemplul primei ninsori de amploare din 2020 este elocvent pentru această situație’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Potrivit datelor firmei de consultanță, firmele din acest sector, dintre care peste 90% sunt din zona micro, derulează afaceri, în medie, de 1,68 milioane de lei, cu un total de 33.316 angajați, un număr puțin mai mare decât în 2010 (27.382).

Afacerile din acest sector, care includ salubritatea, deszăpezirea și deratizarea, sunt dominate de câțiva jucători importanți care, de peste un deceniu, controlează serviciile din zona marilor orașe.  Pe primul loc se află compania Romprest Service SA, cu afaceri de 233,7 milioane de lei în 2018, în creștere cu 50,8 milioane față de nivelul din 2010. Firma raporta, în 2018, ultimul an pentru care există datele financiare finale, un profit net de 11,8 milioane de lei.

Pe locurile următoare, în topul cifrei de afaceri din 2018, se află companiile Rosal Grup SA, cu 219,1 milioane de lei, Supercom SA (183,8 mil.lei), Urban SA (148,3 mil.lei), toate cu sediul în București.

Clasamentul este completat de firma Polaris M.Holding SRL din Constanța, cu afaceri de 145,7 mil.lei, Retim Ecologic Service SA din Timișoara (110,3 mil.lei), Salubris SA din Iași (70,9 mil.lei), RER Ecologic Service București REBU SA (57,7 mil.lei), Comprest SA din Brașov (55,3 mil.lei) și RER Vest SA din Bihor (55,3 mil.lei).

Din totalul de peste 2100 de firme la nivel național, cele mai multe activau în București (331), Constanța (118), Prahova (104), Cluj (105), Timiș (102), iar cele mai puține în Harghita (16), Covasna (17), Brăila (18), Călărași și Tulcea (20).

,,Piața serviciilor de salubritate, colectarea deșeurilor, deszăpezire și deratizare este extrem de fragmentată, cu peste 2000 de companii, majoritatea microîntreprinderi fără putere financiară și, în consecință, fără o logistică suficientă. Este o piață controlată de primii 10 jucători, cel mai important și profitabil business fiind cel de colectare a deșeurilor, salubrizare și deszăpezire a marilor orașe precum București, Cluj, Iași, Constanța sau Timișoara’’, arată analiza Frames.

Săptămâna trecută, massmedia relata despre faptul că multe dintre orașele din țară sunt acoperite de praf. Nu s-a mai intervenit pentru spălatul străzilor pentru că, bineînțeles, este iarnă și, în teorie, ar trebui ca zăpada să rezolve problema. A urmat prima ninsoare serioasă și a apărut problema zăpezii, majoritatea arterelor secundare, a străzilor de cartier și a trotuarelor devenind impracticabile.

Asta dincolo de problemele de pe rețeaua de drumuri naționale și județene, 3 județe și A2 fiind complet paralizate de prima ninsoare serioasă din 2020.

,,Explicația generală, pe care o primim în fiecare sezon hibernal, este că pe timp de viscol nu se acționează. Dincolo de această situație, rămân însă semne de întrebare privind modul în care se lucrează după ninsoare și viscol. Planurile de intervenție sunt înlocuite, în general, cu închiderea drumurilor și cu un heirupism tipic românesc, în care se acționează haotic, fără o strategie coerentă de degajare a traficului, de asigurare a circulației oamenilor și a mărfurilor. Asta dincolo de activitățile de prevenire care, în multe cazuri, lipsesc cu desăvârșire. În absența unor strategii de intervenție, România se dovedește a fi, în continuare, o țară meteosensibilă în care titluri precum ,,Iadul alb’’, ,,Autostrada meteosensibilă’’ și ,,Haos pe drumuri’’ devin subiecte de breaking-news pe toate  televiziunile’’,afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Cei de făcut? Potrivit analiștilor de la Frames, dincolo de restructurarea necesară a activității Companiei Drumuri Naționale, este nevoie de o regândire a contractelor de salubritate și deszăpezire încheiate cu firmele de profil.

,,Iarna nu mai este la fel ca acum 20 de ani. Decalajul anotimpurilor, schimbările climatice cu efectele sale extreme (furtuni, caniculă, viscol, ger, zăpezi abundente etc.) sunt de natură să ofere argumentele viabile regândirii strategiilor de intervenție în special în zonele urbane, cu asigurarea unor servicii adaptate noii realități climatice. Administrațiile locale trebuie, de exemplu, să găsească soluții să evite plata, în continuare, a milioane de euro în noiembrie și decembrie unor firme de profil pentru intervenții în caz de ninsoare, în condițiile în care au ajuns să fie mici șanse de precipitații’’, a mai declarat Negrescu.

Analiza companiei de consultanță Frames a fost realizată pe baza datelor financiare ale societăților active cu COD CAEN 3811 (Colectarea deșeurilor nepericuloase) și CAEN 8129 (Alte activități de curățenie, inclusiv măturatul străzilor și îndepartarea zăpezii și a gheții). Datele prelucrate fac referire exclusivă la firmele care au aceste coduri principale de activitate și sunt obținute de la Registrul Comerțului și Ministerul Finanțelor pe baza informațiilor publice declarate de companii.

Comentarii

comentarii