Acasă Administraţie Dezbatere pe tema clădirilor istorice. Ce neajunsuri au sesizat timișorenii în noul...

Dezbatere pe tema clădirilor istorice. Ce neajunsuri au sesizat timișorenii în noul regulament de sprijin financiar propus de administrația Fritz?

DISTRIBUIȚI

Marți, 8 iunie, a avut loc dezbaterea pe tema celor două proiecte de hotărâre de consiliu local legate de clădirile istorice, cel pentru programul de sprijin la reabilitare și cel pentru supraimpozitare. Diferit de vechiul regulament, după cum a anticipat primarul Dominic Fritz, acum există două tipuri de sprijin și sunt prevăzute anumite beneficii pentru cei care își restaurează fațadele. Noul proiect de supraimpozitare vine doar unele modificări de procedură, luate astfel încât să nu mai fie pierdute procese în instanță.

În cadrul dezbaterii, și-au prezentat punctele de vedere în mod special președinți de asociații de proprietari, dar și simpli cetățeni, posibil beneficiari sau nu ai noului regulament. La începutul dezbaterii Paula Romocean, consilier local USR PLUS și inițiator al acestui regulament, a vorbit despre schimbările aduse de noul regulament față de cel precedent:

„Zonele prioritare au fost extinse, iar proprietarii vor putea vedea în anexele regulamentului dacă clădirile în care locuiesc sunt sau eligibile pentru sprijin. Pentru a facilita acest lucru, pot fi identificate și prin stradă și număr. În plus, primăria va înființa un departament care va acorda consultanță tehnică și economică proprietarilor sau asociațiilor de proprietari dispuse să înceapă aceste lucrări.

Una dintre modificările foarte importante este legată de modalitatea de finanțare și de procentul de finanțare care se acordă. În urma discuțiilor pe care le-am avut, am decis ca imobilele înscrise ca clădire monument istoric individual și cele din ansambluri să beneficieze de 20% grant din valoarea lucrărilor eligibile și 80% finanțare din partea autorității publice, sume care vor putea fi restituite în termen de maximum 10 ani, prin încheierea unui contract de garanție imobiliară. Aceste sume nu sunt purtătoare de dobândă. Clădirile situate în situri istorice pot beneficia de 50% din valoarea lucrărilor eligibile finanțare, în aceleași condiții, pe o perioadă de 10 ani și 50% trebuie să provină din fondurile proprii ale proprietarilor.

Lucrările eligibile includ atât partea de acoperitoare, învelitoare clădirii, cât și lucrări la fațada, inclusiv schimbarea tâmplăriei. Nu vom finanța persoanele juridice care dețin spații în aceste imobile. Ele vor fi obligate să suporte integral costul acestor lucrări și costul cu întocmirea documentațiilor tehnice, a notelor tehnice de constatare va fi suportat în integralitate de către proprietar. De asemenea, o altă cheltuială pe care aceștia trebuie să și-o asume este plata dirigintelui de șantier pe durata lucrărilor.

Legat de riscul seismic, am decis că vom accepta la finanțare imobilele care au risc seismic 2, cu condiția ca expertul tehnic să menționeze expres în expertiză că nu sunt necesare lucrări de consolidare care să condiționeze efectuarea lucrărilor de reabilitare, în principal, a fațadelor, dar și a acoperișului. În continuare, imobilele cu risc seismic nu sunt eligibile pentru finanțare.

În plus, ca și facilități, pentru toți cei care sunt în aceste zone, indiferent dacă apelează sau nu la programul de sprijin, am hotărât că autorizația de construcție și certificatul de urbanism vor fi emise în termen de 15 zile, fără a se plăti vreo taxă. Proprietarii vor fi scutiți de plata impozitului pe imobil pe o perioadă de cinci ani consecutivi. Sunt facilități pe care Legea 153 le acordă, dar care până acum nu cred că s-au aplicat”.

În general, cetățenii au cerut informații specifice despre includerea sau neincluderea unor clădiri într-una dintre cele două categorii de clădiri care beneficiază de sprijin. O confuzie a fost dată și de actualizarea listelor cu clădirile care pot beneficia de cele două forme de sprijin. Varianta modificată încă nu fusese postată pe site. Printre altele, și situl din zona Piața Badea Cârțan apare pe noua formă, iar doi dintre cei care au luat cuvântul nu știau de acest lucru. De asemenea, nici harta atașată proiectului de HCL nu este cea mai relevantă, aceasta fiind una destul de veche, însă în curs de actualizare.

O temă de discuție recurentă în această dezbatere a fost diferențierea între clădirile care sunt în situri sau ansambluri și cele care sunt monument în sine. Legea nu face acest lucru, dar noul regulament, da. „Diferențierea am făcut-o ținând cont de faptul că ansamblul este format exclusiv din construcții de valoare care împreună formează un ansamblu, pe când situl este o arie foarte mare și de multe ori nu este relevantă din punct de vedere istoric. În sensul că nu toate clădirile edificate în sit sunt adresabile prin acest program”.

Alte probleme ridicate au fost legate de proprietarii care deja au început reabilitările și care acum nu vor putea beneficia de privilegiile oferite de noul program sau de cei care au respectat procedura fostului regulament și care au suportat costuri suplimentare. Celor care au ridicat aceste probleme li s-a spus că vor primi răspuns în scris după ce vor fi făcute consultări cu specialiștii.

Legat de supraimpozitare, din discuții a reieșit că, în unele cazuri, nici legislația nu este prielnică proprietarilor. Este cazul celor care vor să reabiliteze, dar nu se pun de acord toți vecinii, iar impozitul le va crește oricum. De asemenea, au de suferit și proprietarii care finalizează o renovare la început de an și vor trebui și în acesta să plătească impozit majorat. Nici cei care au reabilitat, din lipsă de fonduri sau din alte cauze, doar parțial o clădire nu vor putea scăpa de supraimpozitare.

Pe de altă parte, Paula Romocean și reprezentanți ai aparatului de specialitate au dat asigurări că proprietarii care vor apela la acel credit ipotecar nu riscă să își piardă locuința, sumele acordate fiind mult prea mici pentru acest lucru. De asemenea, s-a menționat că proprietarii sau asociațiile de proprietari care accesează acest program de sprijin încă vor putea avea un cuvânt de spus în privința prețului și a calității lucrărilor. Un neajuns, pe de altă parte, ar fi numărul destul de redus de arhitecți care să fie specializați în astfel de reabilitări.

Iată și listele cu imobilele avute în vedere de noul regulement propus:

ANEXA_2 ANEXA_1 ANEXA_4a ANEXA_4 ANEXA_3

Regulament_Legea_153_2011_Timisoara_19.052021

Comentarii

comentarii