Miercuri, 11 decembrie, Aula Bibliotecii Centrale Universitare din cadrul Universității de Vest din Timișoara a găzduit un atelier dedicat identificării și combaterii narațiunilor false, propagandei și dezinformării: ,,Adevăr sau provocare? Ghid în cinci întrebări pentru depistarea știrilor false într-un super-an electoral.”. Evenimentul, organizat de Alianța Internațională a Jurnaliștilor, împreună cu Facultatea de Științe ale Guvernării și ale Comunicării, a reunit studenți, profesori și experți în jurnalism pentru a dezbate impactul dezinformării în societatea contemporană.
Invitați în cadrul acestui atelier au fost Marian Voicu, jurnalist și realizatorul emisiunii „Breaking Fake News” de la TVR 1, și Cătălin Gomboș, jurnalist al platformei Veridica.ro, cunoscută pentru analiza și demontarea știrilor false. Aceștia au oferit participanților instrumente utile pentru identificarea și combaterea dezinformării, cu exemple practice din actualitatea internațională. A fost evidențiată, totodată, și importanța valorificării surselor și adresarea celor cinci întrebări specifice: ,,Cine? Ce? Când? Unde? De ce?”, plus întrebarea adițională: ,,Cum?”.
Marian Voicu, jurnalist cu o carieră de peste două decenii în televiziune, este recunoscut pentru implicarea sa în combaterea fenomenului de dezinformare. Realizator al emisiunii „Breaking Fake News” de la TVR 1, Voicu analizează periodic tehnicile prin care știrile false sunt diseminate în spațiul public, explicând impactul acestora asupra opiniei publice și asupra democrațiilor moderne. De-a lungul carierei, a realizat numeroase reportaje și documentare pe teme de actualitate internațională, inclusiv despre conflictele geopolitice și crizele umanitare.
Cătălin Gomboș, jurnalist al platformei Veridica.ro, are o vastă experiență în analiza și demontarea știrilor false, fiind specializat în investigarea fenomenelor de propagandă și manipulare informațională. Activitatea acestuia la Veridica.ro se concentrează pe deconstruirea narațiunilor false utilizate de diverși actori geopolitici pentru a influența opinia publică, inclusiv în privința subiectelor sensibile, precum apartenența României la NATO sau schimbările climatice.
„Trăim într-o lume marcată de conflicte și de o dezvoltare rapidă a inteligenței artificiale, iar fenomenul fake news devine din ce în ce mai greu de ignorat. Este esențial ca tinerii să învețe să discearnă între informațiile verificate și cele care manipulează”, a declarat Marian Voicu în deschiderea evenimentului.
Temele abordate au inclus dezinformarea legată de vaccinare și pandemie, războiul din Ucraina, apartenența României la NATO și Uniunea Europeană, schimbările climatice și conflictul israeliano-palestinian. Atelierul s-a desfășurat sub forma unui dialog interactiv, în care participanții atelierului, atât studenți, cât și profesori, au adresat întrebări legate de strategiile de manipulare și sursele sigure de informare.
,,Ne-am propus ca, prin acest proiect, să realizăm un mic ghid privind fake news. Nu ne gândeam că vom ajunge în acest punct, în care nu mai vorbim de prevenție, ci de intervenție. Operăm cu întrebările cu care operează jurnaliștii, și cea mai importantă întrebare este: Cine are de profitat de pe urma fake news?”, relatează Marian Voicu. Potrivit acestuia, știrile false sunt adesea folosite ca instrumente strategice pentru destabilizare socială, influențarea opiniei publice sau atingerea unor scopuri economice și geopolitice. Tocmai din acest motiv este esențial ca publicul să fie educat în a pune întrebări critice și a analiza sursele de informație cu atenție.
În cadrul discuției, s-a evidențiat faptul că dezinformarea are un limbaj specific, iar cele mai eficiente manipulări pornesc de la un sâmbure de adevăr, încorporat în informații tot mai greu de verificat. S-a explicat diferența fundamentală dintre „false news” și „fake news”. Primele sunt știri false care ajung să fie distribuite fără intenția de a dezinforma, fiind deseori rezultatul unor erori sau al lipsei de verificare a surselor. Pe de altă parte, „fake news” reprezintă o formă deliberată de manipulare, creată cu scopul clar de a induce în eroare, având la bază interese precise, fie ele politice, economice sau ideologice. Înțelegerea acestor nuanțe este crucială pentru a putea analiza critic informațiile și a combate efectele negative pe care dezinformarea le produce.
Cătălin Gomboș a făcut o analogie între cele patru etape ale dezinformării și „Cei patru călăreți ai Apocalipsei”. Aceste etape, în viziunea acestuia, simbolizează diferite crize amplificate și exploatate în lumea teoriilor conspiraționiste. Primul, călărețul pe cal alb, reprezintă „Molima” și este asociat cu dezinformarea despre pandemii și vaccinare. Al doilea, pe cal roșu, simbolizează „Războiul” și reflectă manipulările legate de conflictele internaționale, cum ar fi războiul din Ucraina. Următorul, pe cal negru, întruchipează „Foametea”, echivalentul dezinformării despre crize economice sau lipsa resurselor. În cele din urmă, călărețul pe cal palid, „Moartea”, reunește toate consecințele grave ale dezinformării, care adesea duc la polarizare socială, panică și lipsa încrederii în instituții. Această perspectivă oferă o imagine sugestivă a modului în care teoriile conspiraționiste își construiesc narațiunile și impactează societatea.
Întrebat de ce oamenii par să aibă mai multă încredere în social media decât în televiziuni, Marian Voicu a explicat că fenomenul nu reflectă neapărat o credibilitate mai mare a rețelelor sociale, ci o schimbare în modul în care publicul consumă informația. Potrivit acestuia, este vorba despre un trend global care indică o schimbare de paradigmă în obiceiurile de informare. „Oamenii nu mai au răbdare să stea în fața televizorului și să aștepte știrile. Vor informațiile cât mai rapid, iar social media le oferă această accesibilitate instantanee, permițându-le și să le distribuie mai departe,” a explicat acesta. Tranziția aduce însă riscuri, informațiile distribuite pe social media nu sunt întotdeauna verificate sau de încredere.
Cătălin Gomboș a fost întrebat de către public ce se poate face în situația în care găsim un videoclip de propagandă pe rețelele sociale, dar și cum putem preveni astfel de situații. În răspunsul său, Gomboș a subliniat importanța raportării acestor materiale către platforma pe care apar și a verificării informațiilor prezentate: „De cele mai multe ori, conturile care distribuie astfel de videoclipuri, precum și imaginile sau informațiile din ele, sunt false,” a explicat jurnalistul. Gomboș a adăugat faptul că educarea utilizatorilor pentru a recunoaște semnele de manipulare și folosirea unor instrumente de fact-checking pot fi măsuri esențiale în combaterea propagandei și dezinformării online. Totodată, acesta a încurajat publicul să fie sceptic în fața conținutului care pare exagerat, alarmist sau care apelează direct la emoții puternice, subliniind că acestea sunt tactici des întâlnite în campaniile de propagandă.
Atelierul organizat astăzi la Universitatea de Vest din Timișoara a oferit o oportunitate importantă de a înțelege mai bine cum dezinformarea și manipularea informațională pot afecta societatea. Marian Voicu și Cătălin Gomboș, prin expertiza lor, au subliniat importanța educației media și a gândirii critice în combaterea știrilor false și a propagandei. Acest atelier face parte dintr-o inițiativă mai amplă derulată de AIJR în 21 de județe din România, având ca obiectiv dezvoltarea abilităților de gândire critică în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 14 și 24 de ani.
