Două proiecte expoziționale sunt găzduite în toamna aceasta, la Uzina de Apă nr. 1, din Timișoara, grație unui parteneriat între INP și Aquatim și proiectului ARTNOUVEAU2 – o colaborare între instituții reprezentative din 6 țări pentru consolidarea identității culturale a regiunii Dunării prin promovarea patrimoniului comun Art Nouveau.
Timișorenii sunt invitați să descopere elementele reprezentative ale binecunoscutului curent artistic și conexiunile dintre cele două țări riverane Dunării și dintre cele două orașe Capitală Europeană a Culturii (Novi Sad 2022, Timișoara 2023) într-o dublă expoziție: „Manifestări ale artei totale. Art Nouveau, Szecesszió, Sezession, Jugendstil”, pregătită de Institutul Național al Patrimoniului din România și „Fața |ne|obișnuită a Art Nouveau” pregătită de Institutul pentru Protejarea Monumentelor Culturale din Serbia. Ambele expoziții pot fi văzute la Uzina veche de apă, pe Calea Urseni nr. 26, în perioada 10 septembrie – 12 noiembrie a.c.. Programul de vizitare este sâmbăta, între orele 12 și 17. Accesul publicului este gratuit.
“Ne bucurăm că expoziția ajunge într-una dintre clădirile reprezentative pentru felul în care această mișcare cunoscută drept Artă Totală s-a manifestat pe teritoriul țării noastre. De această dată, contextul înțelegerii acestui stil atât de influent la începutul anilor 1900 ni-l oferă un monument al Sezession-ului industrial – Uzina de apă 1, Urseni. Vedem aici priceperea și echilibrul îmbinării soluțiilor tehnice impuse de arhitectura utilitară, cu elemente remarcabile de limbaj Art Nouveau. De la densitatea detaliilor plastice și a motivelor – mult abstractizate – la rolul acordat luminii în alcătuirea esteticii spațiului, uzina este un loc important pe harta reperelor Art Nouveau din România și din regiune” – a declarat Irina Iamandescu, director adjunct, Direcția Monumente Istorice a INP.
Uzina de Apă nr. 1 poate fi descoperită pe panourile expoziției INP, alături de alte monumente și obiective de interes cultural din Timișoara, în timp ce expoziția sârbă propune un periplu inedit prin trei orașe emblematice pentru mișcarea Art Nouveau din țara vecină (Belgrad, Novi Sad, și Subotica). Un ansamblu de clădiri aparținând vechii Uzine de Apă – Grupul de fântâni, clădirea filtrelor și stația de pompare, restaurate și amenajate pentru vizitare – va face parte din viitorul Muzeu al Apei din Timișoara, un loc dedicat istoriei apei, dar și evenimentelor culturale și artistice.
Inaugurat în 1914 ca parte a inițiativelor de trecere la alimentarea cu apă în sistem centralizat a orașului Timișoara, ansamblul Uzinei nr. 1 Urseni este un obiectiv reprezentativ pentru arhitectura industrială Sezession. Însemnătatea imobilului pentru patrimoniul arhitectural aparținând începutului de secol al XX-lea este intensificată de apartenența sa la programul construcțiilor industriale, care ia atunci un avânt deosebit, edificiul utilitar răspunzând atât cerințelor tehnice, dar însușindu-și în același timp limbajul Artei 1900. Acesta păstrează aceleași surse de inspirație dar detaliile și motivele folosite la nivel plastic sunt mult abstractizate și geometrizate, iar măiestria cu care sunt tratate definește densitatea decorativă. Clădirea cu plan circular denumită „Grupul de fântăni” face parte din ansamblul stației de tratare a apei poziționate în sud-estul orașului Timișoara. O serie de clădiri au fost construite în acea perioadă pentru alimentarea cu apă a Timișoarei în sistem centralizat. Infrastructura modernă de apă i se datorează inginerului șef al serviciului tehnic al primăriei, Stan Vidrighin, care, din 1919 a devenit primar al Timișoarei.
Secțiunile expoziției cuprind, pe lângă spectaculoasele clădiri reprezentative pentru manifestarea artei totale în România, serii de detalii grupate în tematici ca: arta tâmplăriilor din lemn, geometrii și modulări de pavimente, declinări decorative murale, expresivitatatea instalațiilor, măiestria pieselor spațiului interior, obiecte decorative. Elemente cu caracteristici asemănătoare care se regăsesc atât în arcul intracarpatic cât și în cel extracarpatic au în comun efortul de a mărturisi, în ritmuri diferite, fenomenul arhitectural Art Nouveau / Szecesszió / Sezession / Jugendstil și modul în care au coexistat de la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul anilor ‘20 ai secolului al XX-lea în această parte a Europei. Orașele reprezentate în expoziție prin patrimoniul Art Nouveau pe care îl dețin sunt: Arad, Baia Mare, Băile Govora, Borsec, Botoșani, Brașov, Brăila, București, Calafat, Cluj-Napoca, Constanța, Corabia, Covasna, Craiova, Deva, Ditrău, Gheorgheni, Iași, Miercurea Ciuc, Oradea, Ocna Sibiului, Odorheiu Secuiesc, Sfântu Gheorghe, Sinaia, Suceava, Târgu Mureș și Timișoara.
În centrul expoziției sârbe stă patrimoniul Art Nouveau a trei orașe – Belgrad, Novi Sad și Subotica – cu particularitățile adoptării Artei 1900 în fiecare dintre ele și o trăsătură care le confirmă apartenența la mișcarea mondială a Artei Totale. Este vorba despre arta decorației și talentul creatorilor și artizanilor de a inova în tratarea fațadelor și a interioarelor, în deplin acord cu tendințele Art Nouveau. Așa se și explică deciziile curatorilor în ce privește orașele și clădirile incluse în expoziție – deși nu cele mai cunoscute, acestea sunt cu siguranță fețe incontestabile ale manifestării locale a stilului Art Nouveau și merită privite dintr-o nouă perspectivă.
