Candidatul alianței USR PLUS la Primăria Timișoarei, Dominic Fritz, a continuat seria conferințelor ținute în aer liber. După locul din Calea Aradului unde vrea să construiască un nou Spital Municipal și Piața Traian, un exemplu al felului în care administrația Robu gestionează clădirile istorice, „neamțul” a ajuns și pe Aleea F.C. Ripensia. Aici, acesta a prezentat planurile USR PLUS în privința mobilității urbane: mașini, biciclete și transport în comun. Asupra ultimei a pus accentul Fritz, despre biciclete a vorbit Ana Munteanu, iar situația infrastructurii rutiere a fost prezentată de Ruben Lațcău.
„Viziunea mea diferă radical de viziunea domnului Robu. Viziunea domnului Robu se concentrează doar pe un anumit mijloc de transport, pe mașină. Viziunea mea este una de libertate. Domnul Robu a spus că trăim în «epoca automobilului», și a zis-o nu cu tristețe, ci cu mândrie. Eu cred că trăim în epoca libertății; libertatea de alege între mai multe mijloace de transport”, a început Fritz.
Acesta a prezentat și problemele care i-au fost semnalate de cetățeni în cartiere: lipsa de respect față de pietoni, trotuare degradate, borduri înalte – dar care se schimbă de mai multe ori în perioade scurte de timp –, semafoare. „În Timișoara există 3.000 de semafoare, de trei ori mai mult decât există, de exemplu, în Cluj. Întrebarea e: dacă cu atâtea semafoare chiar fluidizăm traficul sau nu, mai degrabă îl îngreunăm? Deciziile pe care le luăm astăzi determină felul în care ne deplasăm peste cinci, peste zece, peste 20 de ani.(…) Greșelile făcute în anii 90 le simțim azi”, spune Fritz, subliniind că Timișoara, dar nu numai, repetă greșelile făcute în Occident, acum 30 de ani.
„Mașina personală este un mijloc de transport important, dar nu poate să fie mijlocul de transport dominant. Ca să o spun foarte clar: noi nu vrem să interzicem mașinile. Eu nu cred în aceste soluții prohibitive. Epoca de Piatră nu s-a terminat pentru că au fost interzise pietrele, ci pentru că au existat alternative mai bune! Noi trebuie să creăm alternative mai bune: că e vorba de mersul pe jos, că e vorba de mersul pe bicicletă, când e vorba de transportul în comun”, a continuat useristul.
În continuare, Fritz a prezentat și ideile USR PLUS în această privință, având trei axe principale, cu obiectivele aferente: „Vrem să creăm un oraș pentru pietoni și utilizatori de bicicletă”, „Vrem să facem transportul în comun accesibil și confortabil. Să îl aducem, din nou, acolo unde a fost: coloana vertebrală a transportului în Timișoara” și „Rapiditate pentru șoferi”. La al doilea punct, acesta a detaliat: „Vrem ca 40% dintre călătorii, până în 2030, să fie făcute cu mijloacele de transport în comun”.
Politica USR, a mai spus Dominic Fritz, va fi de a uni oamenii, nu de a-i dezbina prin conflicte șofer-biciclist, șofer-pieton, pieton-biciclist, ca până acum. Un sistem de mobilitate mai bun ar fi un beneficiu, în mod special, pentru oamenii în vârstă, familii și navetiști, consideră acesta. În sensul acestui nou sistem, USR PLUS, s-ar putea folosi, de exemplu, de Planul de Mobilitate Urbană Durabilă, dezvoltat în 2015 pentru Timișoara, dar care, acum, nu este aplicat, sau de experiența altor orașe care au avut rezultate în implementarea proiectelor de mobilitate.
Ulterior, Fritz a revenit și cu cifre în privința transportului în comun: „Aș vrea să vă dau câteva cifre. Fac comparație între 2012, când domnul Robu a preluat mandatul lui și 2019, când ultimul raport al STPT-ului. Toate cifrele pe care le prezint sunt cifre oficiale ale STPT-ului, noi doar am luat rapoartele lor la puricat. Parcul auto a scăzut, de la 256, la 228 mijloace de transport. S-au eliminat anumite mijloace de transport cu capacitate mare, vorbesc de tramvaiele cu două vagoane. Numărul de kilometri parcurși pe traseu a scăzut cu cam un sfert, de la 8,1 la 6,3 milioane (de kilometri – n.r.). (…) Timpul de așteptare a crescut… până la 55 de minute, iar despre condițiile în aceste mijloace de transport nici nu mai vorbesc.
Vreau să vă dau și niște cifre economice. Trebuie să înțelegem că avem o problemă mare cu STPT-ul, societatea primăriei. Un tramvai care a fost toată ziua pe traseu, în 2012, realiza (transporta – n.r.) 3.000 de călători pe zi. În 2019, acest tramvai, care a fost și micșorat, dintr-o dată realizează (transportă – n.r.) 12.000 de călători pe zi. (…) Un autobuz, în 2012, de la 1.700, la 3.550 călători pe zi. S-a dublat cifra călătorilor în autobuze, chiar dacă nu avem autobuze mari și noi, au fost introduse doar câteva autobuze mici, unde nu încap atâția călători. Dacă ne uităm la câte bilete s-au vândut, constatăm că în 2012, s-au vândut 8 milioane de bilete pe an, iar în 2019, 4,5 milioane. Biletele vândute aproape s-au înjumătățit. În același timp, avem cifre fanteziste despre cum au crescut numărul de călători”.
Acesta a încercat să dea o explicație pentru fenomen: „STPT-ul decontează anumite călătorii la primărie, primește bani pentru ele. Anul trecut, primăria a plătit 90 de milioane de lei pentru aceste călătorii subvenționate. Dacă facem calculul, 100.000 de călătorii subvenționate pe zi. Acolo vedem că creșterea spectaculoasă a călătorilor pe zi, este de fapt un fel de deconta și de a primi bani, subvenții din partea primăriei. În același timp, scad condițiile pentru cei care chiar folosesc mijloacele de transport în comun. Pentru mine, STPT-ul este ca un restaurant, unde chelnerii mănâncă mâncarea și clienții stau și se uită la masa goală”.
Propunerea lui Fritz este de fi realizate trasee noi, de exemplu, troleibuz până în Giroc sau autobuze până la Moșnița. În plus, acesta a amintit că, în Timișoara, a existat o singură bandă dedicată mijloacelor de transport în comun, pe strada Cluj. Cu această ocazie, el a spus că o idee ar fi transformarea unei benzi chiar de pe Aleea F.C. Ripensia în una dedicată acestora, motiv pentru care a ales și acest loc de desfășurare a conferinței de presă.
Ana Munteanu, candidată la Consiliul Local din partea USR PLUS, fost membru al Comisiei de Trafic și președinte la Verde pentru Biciclete, a spus: „Hai să o luăm așa: siguranță, accesibilitate, eficiență și confort. Lucrurile astea sunt, în momentul de față, valabile în Timișoara…. pentru cei care aleg să folosească, zi de zi, mașina. Lipsesc cu desăvârșire pentru restul participanților la trafic”.
Aceasta a amintit și de un plan de-al său de a se pune într-o postură mai puțin obișnuită: „În toamna trecută, începeam un experiment: îmi propuneam ca timp de o săptămână să folosesc doar scaunul cu rotile, să mă deplasez prin oraș doar cu scaunul cu rotile. Nu am reușit decât trei zile. După trei zile, am înțeles că pentru persoanele în scaun cu rotile, orașul este închis”. În aceeași situație, a mai spus aceasta, se regăsesc și mamele cu copii mici, pe care îi transportă în cărucior. În acest sens, ea dorește ca alianța USR PLUS să accesibilizeze spațiul urban pentru toate persoanele: „Vorbim de trotuare, borduri, zebre, semafoare și întreg spațiul public, care trebuie să fie prietenos cu absolut toți timișorenii”.
Aceasta a menționa și un alt aspect, cel legat de mersul pe bicicletă: „Mersul pe bicicletă trebuie să fie și altceva decât o activitate recreațională. El poate fi o activitate recreațională pentru acei politicieni care aleg să meargă pe bicicletă doar în campania electorală pentru poze. Pentru majoritatea timișorenilor care merg cu bicicleta în fiecare zi avem nevoie de o infrastructură eficientă”. În acest moment, marea problemă cu pistele de bicicliști, spune Munteanu, este conectivitatea: „Pistele încep brusc, se termină brusc, nu sunt legate între ele”.
Ideea acesteia este de a lega, prin piste de bicicliști orașul inclusiv de zone din afara lui, cu fonduri europene. Userista propune trasee până la Lunca Timișului, Pădurea Bistra, Mlaștinile de la Satchinez. Dintre promisiunile USR PLUS, Ana Munteanu a amintit de cel puțin două poduri pietonale noi: între Podul Dacilor și Mihai Viteazu, respectiv, podul Michelangelo și Andrei Șaguna.
Ruben Lațcău, pe de altă parte, a vorbit despre traficul auto. Acesta a pus, încă o dată accentul, pe lipsa definirii complete a inelelor de trafic din Timișoara, în special inelul II și inelul IV. „Vorbim de Planul de Mobilitate Urbană Durabilă, PMUD, pe care primăria l-a dezvoltat, însușit și asumat. Conține o serie mare de măsuri strategice, atât pentru infrastructura velo, cât și pentru infrastructura rutieră. Doar acele proiecte incluse sunt proiecte care pot fi finanțate pe fonduri europene. (…) Aceste proiecte mari din PMUD, pe care orașul și le-a asumat, au fost ignorate. Noi dorim să schimbăm modul în care au fost gândite aceste proiecte mari, astfel încât o cotă importantă să fie finanțată prin fonduri europene. Din păcate, Comisia Europeană nu mai investește bani în infrastructura rutieră, dar printr-o planificare inteligentă și o abordare «smart», putem să introducem și parte de transport în comun și parte de transport ecologic: pietonal și velo”.
„Vedem cum, pentru administrația actuală, orașul este, de fapt, centrul orașului. Vedem cum, an de an, se fac lucrări de asfaltare și reabilitare în centrul orașului, în timp ce în rest, avem străzi neasfaltate și infrastructura critică – Rebreanu, Dorobanți, Șaguna – sunt într-o stare din ce în ce mai proastă”, mai spune Lațcău.
Acesta vrea ca municipalitatea să profite mai mult de forma concentrică a orașului și să se pună mai mult accent pe inelele de trafic: inelul II, cel mai important, unde ar trebui să se facă două poduri, la ISHO și Podul Jiul, și inelul IV, prin care s-ar evita aglomerarea provocată de cei care vin din zona periurbană. Pentru inelul I de trafic, USR are alte planuri: restricționarea traficului la un singur sens.
O altă problemă a USR cu privire la actuala administrație locală este SDM-ul. Useriștii doresc, de exemplu, ca banii din TimPark să fie investiți doar pentru viitoare parcări sau lucrări. Două astfel de parcări, supra- sau subterane, propuse de Lațcău ar fi pe terenul Colterm de pe Pestalozzi și în zona Pieței 700.
