Dominic Fritz, candidatul alianței USR PLUS la Primăria Timișoara și-a prezentat, miercuri, 5 august, planul pentru „Timișoara verde”, chiar într-unul dintre parcurile din zona centrală a orașului, Parcul Civic. Împreună cu Fritz, au fost prezenți și Răzvan Negrișanu, urbanist și candidat la Consiliul Local Timișoara, și Alex Ciobota, peisagist și membru USR.
„Timișorenii cu care am discutat, în unanimitate, vorbesc despre un lucru: își doresc spațiu verde. Mi-au spus că, în cartiere, spațiul verde este în paragină șiîși amintesc cum a fost Timișoara de altă dată.Este o temă ce ne mișcă pe noi toți, este una dintre temele definitorii pentru viitorul Timișoarei, cum a fost și pentru trecutul Timișoarei. Orașul poate să fie cunoscut, din nou, ca orașul florilor și al parcurilor. Acum, vedem rezultatul unei politici în care betonul primează”, a spus Fritz.
Candidatul alianței USR PLUS la Primăria Timișoara vrea să ajungă la un consens între dezvoltare și ecologie. „Vreau să fiu primarul Timișoarei, nu drujbarul Timișoarei!”, a spus acesta.Dintre problemele referitoare la spațiul verde din oraș, Fritz a amintit de parcurile care stau închise pentru renovări, ca apoi să fie doar cârpite și tratate cu nepăsare, și faptul că nicio administrație locală, în ultimii 30 de ani, nu a reușit să extindă spațiile verzi.
„Vedem, Timișoara este la capătul orașelor reședință de județ. Vedem această problemă și în alte orașe: Aradul are 15 metri pătrați de spațiu vede pe cap de locuitor, Timișoara, 16. Orașe precum Cluj, Oradea sau chiar București au dublu față de noi”, a mai spus acesta. Fritz reclamă că, și în aceste condiții, deși tocmai a fost semnat un contract în valoare de patru milioane de euro, Horticultura SA nu primește niciun leu pentru extinderea spațiilor verzi.
Planurile USR PLUS au fost prezentat de Fritz astfel: „Timișoara trebuie sa devină verde, nu doar in centru, ci și in cartiere. Îmi doresc o Timișoara pe care oamenii o pot traversa pe jos, la umbra”. În acest sens, aceștia au trei piloni în jurul cărora să rezolve problema spațiilor verzi:
1. „Restructurăm felul în care se administrează spatiile verzi în primărie”;
2. „Protejăm spațiile verzi pe care le avem” – un program „anti tăiat copaci”;
3. „Extindem spațiile verzi”. Scopul useristului este ca, în următorii ani, Timișoara să ajungă la 20 de metri pătrați pe cap de locuitor.
Printre acțiunile avute în vedere, la primul pilon, una dintre cele mai importante pentru Fritz este reînființarea poziției de grădinar șef în primărie, după exemplul de acum două secole al fraților Wilhelm și Arpad Muhle. Alte obiective ale USR PLUS avute în vedere dacă ajuns să câștige Primăria Timișoara sunt: realizarea registrul local al spatiilor verzi, reactivarea statului de arie protejată la Parcul Botanic, realizarea unei „centura verzi” de 25.000 de arbori în jurul Timișoarei în colaborare cu primăriile comunelor limitrofe, sub formă de parcuri metropolitane, parte a cărora să fie și spațiile verzi-albastre amenajate pe micile cursuri de apă care sunt legate de Bega în apropierea Timișoarei.
Răzvan Negrișanu a dezvoltat al doilea pilon. „Orașul crește și ăsta este lucru bun. Administrației publice, însă, îi lipsesc instrumente de planificare spațială. Cum îi spunem noi, urbaniștii, avem un «urbanism de parcela»”. Acesta a explicat și ce însemnă asta: fiecare dezvoltator își amenajează spatiile fără să țină cont de dezvoltările dimprejur. Acest lucru, spune acesta, este datorat și faptului că „avem un Plan Urbanistic General de acum 20 de ani. Azi nu avem o hartă digitala, este un fișierjpeg (imagine scanată– n.r.)”.
Filosofia USR PLUS, a completat acesta se va axa pe dialog, vor fi gândite areale mai mari, se vor face mai întâi masterplan-uri și vor fi trasate corespunzător străzile, parcurile și alte elemente. De exemplu, terenurile ale primăriei care pot fi transformate în parcuri, spune Negrișanu, se găsesc la limita cu Moșnița nouă – unde poate fi realizat un agroparc chiar in primul mandat –, în cartierul Lipovei, la intersecția străzilor Silistra și Holdelor – 3 hectare, unde poate fi realizată o școală, „zonă de învățământ în parc cu utilități sportive după încheierea programului” –, pe Behela, în estulorașului, la sud de Ștrandului Tineretului sau la balta balaurului, în cartierul Dâmbovița.
Alt obiectiv important în viziunea USR PLUS ar fi microparcurile, dispuse în spații mici in fondul construit,denumite „spații interstițiale”, parcări subterane cu spații verzi la suprafață și parteneriatele cu asociațiile de proprietari și firmele din Timișoara, care să realizeze și întrețină spații verzi, pe terenuri puse la dispoziție de municipalitate.
Alex Ciobota, membru fondator al Asociației Peisagiștilor din România, a prezentat al treilea pilon al planului USR PLUS, denumit de el„programul anti tăiat cultură”. „Noi trebuie cumva să fim conștienți că patrimoniul peisager al Timișoarei este rezultat al efervescenței de secole, cel puțin două secole, în care tema aceasta a fost frământată de niște grădinari extraordinari pe care Timișoara i-a avut”, a spus peisagistul.
În momentul actual, spune Ciobota, administrația locală dă dovadă de neprofesionalism, dând exemplul Parcului Central, când s-a făcut o „dezbatere” pe Facebook, dacă parcul să aibă aspect vienez sau englezesc, în loc să fie consultații specialiștii istorici și arhitecți. Dând și alt exemplu, al unui salcâm japonez tăiat acum câteva luni din preajma Paratului Huniade, despre care încă nu este clar dacă a fost sau nu bine gândită. În acest sens, el propune înființarea unei cartea arborilor istorici – nu doar un inventar, ci și măsuri punctuale pentru fiecare exemplar –, în care să fie evidențiate, printre altele, speciile care se adaptează cel mai bine în oraș, pentru a putea fi găsită o soluție la arborii istorici care trebuie înlocuiți.
Alte măsuri propuse de acesta sunt reînființarea unei pepiniere locale și renaturalizarea unor spații urbane. Aceste măsuri, prima în mod special, dar și cele prezentate de antevorbitorii săi, ar urma chiar să reducă din risipa financiară care se face în acest moment cu spațiile verzi și, poate, chiar să aducă un plus financiar. „Un oraș care își uită grădinarii, care își neglijează grădinile, putem spune, este un oraș aproape mort”, a încheiat acesta..
În concluzie, Dominic Fritz a intervenit: „Vedem cât de important este să ne legăm viziunea de oraș verde de moștenirea care ne-a fost lăsată. (…) Putem avea un primar european, dar este important să avem copaci bănățeni!.
