Acasă Actualitate Două comune din Banat au fost declarate zone cu resurse turistice

Două comune din Banat au fost declarate zone cu resurse turistice

DISTRIBUIȚI

Guvernul României a aprobat atestarea ca zone cu resurse turistice a 21 de noi localități. Aceste localități vor beneficia de șanse mai mari de dezvoltare, prin atragerea fondurilor europene.

La propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Guvernul României a aprobat, în ședința de astăzi, atestarea ca zone cu resurse turistice a următoarelor localități, se arată într-un comunicat de presă transmis de Minister.

Cele mai multe localități intrate pe lista zonelor cu resurse turistice sunt din județul Cluj – opt localități. Câte două sunt în Hunedoara, Dolj și Buzău, apoi câte una în Brașov, Bihor, Caraș-Severin, Iași, Mureș, Sălaj, Timiș.

Este vorba despre următoarele localități:

– Ticușu (jud. Brașov);

– Vama Buzăului și Scorțoasa (jud. Buzău);

– Dobrești (jud. Bihor);

– Fârliug (jud. Caraș-Severin);

– Recea Cristur, Dăbâca, Geaca, Vad, Țaga, Bonțida, Panticeu și Bobâlna (jud. Cluj);

– Goiești și Bratovoești (jud. Dolj);

– Lupeni și Pui (jud. Hunedoara);

– Bălțați (jud. Iași);

– Gurghiu (jud. Mureș);

– Benesat (jud. Sălaj);

– Nițchidorf (jud. Timiș).

Conform legii, zonele cu resurse turistice sunt „unitățile administrativ-teritoriale pe teritoriul cărora există o concentrare mare și foarte mare a resurselor naturale și antropice, ce pot genera dezvoltarea uneia sau mai multor forme de turism.”

„Prin promovarea ca zone cu resurse turistice, aceste localități vor beneficia de șanse mai mari de dezvoltare, prin atragerea fondurilor europene, ȋn condiţiile ȋn care proiectele de infrastructură turistică, tehnică şi de protecţia mediului vor fi promovate cu prioritate, prin programele naţionale, regionale şi judeţene de dezvoltare”, precizează Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

Ordonanța de Urgență 142 din 28 octombrie 2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a VIII-a – zone cu resurse turistice prevede mai multe avantaje cu privire la aceste localități.

În unitățile administrativ-teritoriale cu resurse turistice, „turismul constituie o activitate economică prioritară, iar investițiile pentru dezvoltarea acestei activități vor fi orientate cu precădere spre aceste zone.”

De asemenea, Ordonanța prevede că „Proiectele de infrastructură specific turistică, tehnică și de protecția mediului, pentru unitățile administrativ-teritoriale cu resurse turistice, vor fi promovate cu prioritate, prin programele naționale, regionale și județene de dezvoltare.”

Nițchidorf se situează în zona de sud-sud-est a județului Timiș, la limita dintre județele Timiș și Caraș-Severin. Pe acest teritoriu e existat în evul mediu o localitate cu numele Kutus. Localitatea Nițchidorf este însă una nouă, înființată între 1784-1786, cu ocazia celui de-al treilea val de colonizări a șvabilor în Banat. Numele i-a fost dat în cinstea contelui Christoph von Nitzky, care i-a colonizat aici pe germani.

Comuna Fârliug este amplasată în zona de nord a judeţului Caraş-Severin, la limita cu judeţul Timiş. Denumirea de Ferliug apare pentru prima dată în 1690, an luat drept referinţă pentru prima atestare documentară. Deşi există numeroase dovezi că zona a fost locuită în perioada medievală, existenţa satului actual în această perioadă nu poate fi dovedită cu exactitate. Cel mai probabil, anterior formării actualei vetre, locuitorii s-au mutat în diferite locaţii din împrejurimi.

În 1717, după cucerirea Banatului de către austrieci, are loc primul recensământ, în care este menţionat şi Fârliugul, cu 100 de case. În 1776 satul avea deja 355 de case, biserică şi şcoală. În jurul anului 1821, la Fârliug se instalează familiile nobiliare Gaşpary şi Kucerni, care achiziţionează suprafeţe mari de teren în zonă, îşi construiesc conace şi mori. Timp de un secol, istoria localităţii va fi strâns legată de aceste două familii. După unirea Banatului cu România, în 1920, Kucerni vor vinde toate proprietăţile şi vor părăsi localitatea. În schimb Gaspary rămân până în 1921, când vor pierde mare parte din terenuri la reforma agrară. Ultimul descendent al familiei Gaspary care a locuit la Fârliug a fost Arthur Gaşpary. El a locuit aici până în 1943, după care a trebuit să părăsească localitatea, fiind copleşit de datorii. Ultimele proprietăţi ale familiei au fost naţionalizate în 1947. După unirea din 1918, Fârliugul a făcut parte din judeţul Caraş, plasa Bocşa. În 1933 a fost arondat plasei Lugoj, judeţul Severin, până în 1950, iar din 1968 trece la actualul judeţ Caraş-Severin. Satul a fost electrificat în 1964.

Comentarii

comentarii