După ce Ungaria a ridicat garduri la graniţă, ruta migranţilor va trece prin ţara noastră, iar judeţul Timiş nu va fi ferit, de aceea, despre pericolele maladiilor aduse de aceştia ZIUA de Vest a discutat cu prov. univ. dr. Emilian Popovici, cadru didactic la UMF Timişoara, preşedintele Societăţii Române de Epidemiologie.
Despre ce pericole vorbim, privind sănătatea, în cazul migranţilor, care ne va afecta direct, dat fiind că ei vor trece chiar prin Timiş?
Persoanele vulnerabile, în special copiii pot fi predispuşi la infecţii respiratorii şi afecţiuni gastrointestinale datorate condiţiilor precare de sanitatie şi igienă precum şi datorită alimentaţiei deficitare pe parcursul migrării şi de aceea migranţii trebuie să beneficieze încă din momentul sosirii de acces la asistenţă medicală calificată. Condiţiile deficitare de sanitatie şi igienă de pe parcursul rutei de migrare pot de asemenea să favorizeze afecţiuni ale pielii. De fapt potenţialele probleme de sănătate ale migranţilor sunt reflectate şi de numărul semnificativ de decese înregistrate pe parcursul migrării, număr care conform Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi a fost de 3100 pe parcursul primelor 10 luni ale anului 2015.Teoretic migranţii pot veni în Europa cam cu aceleaşi boli cu care poate veni orice persoană care a călătorit în ţară lor de provenienţă şi care se întoarce în ţară de origine. Deci teoretic diferenţa între riscul pe care îl prezintă un migrant şi riscul pe care îl prezintă un turist spre exemplu, nu este mare.
Ce boli grave transmisibile pot aduce aceşti oameni?
Menţionez afecţiunile majore care pot genera probleme prin prisma fenomenului migraţiei. Tuberculoză – chiar dacă incidenţa tuberculozei este mare în unele ţări de origine ale migranţilor ( Nigeria 338 de cazuri la 100.000 de locuitori), riscul transmiterii bolii de la migranţi la populaţia rezidenţă este redus în cazul în care contactul între migranţi şi rezidenţi este limitat. Febra tifoidă (Siria) şi Holeră (Asia de Sud est şi Africa). Există riscul ca migranţii care vin din ţări în care aceste afecţiuni sunt prezente să aducă boală o dată cu ei, dar în general sezonul rece şi anotimpul de iarnă nu este favorabil răspândirii infecţiilor digestive. Pentru ca infecţiile digestive să nu se răspndească în perioada de vara este necesară asigurarea unor condiţii de viaţă corespunzătoare în campusuri, în care să fie evitată supraaglomerarea şi în care să fie asigurate condiţii de igienă şi sanitație corespunzătoare, apă potabilă, alimente de bună calitate şi în caz de nevoie acces la asistenţă medicală calificată. Malaria poate de asemenea să prezinte un risc de reintroducere în cazul unui flux masiv de migranţi aşa cum s-a întâmplat în Grecia unde reapariţia bolii a fost legată de sosirea unui grup masiv de persoane din Pakistan. Turcia şi Tajikistanul sunt de asemenea la risc pentru reapariţia malariei datorită afluxului de migranţi din Afganistan şi Siria.
Ce ar trebui să facă autorităţile sanitare din Timiş?
Practic numărul mare de migranţi care au venit în Europa pe parcursul anului 2015 poate modifica datele problemei dacă acestora nu li se asigura condiţii corespunzătoare de sanitatie şi igienă, alimentaţie, aprovizionare cu apă potabilă sau acces în caz de nevoie la servicii medicale calificate. Cel mai sigur mod pentru a preveni expunereea populaţiei rezidenţe este reprezentat de triajul migranţilor la intrarea în ţară de destinaţie cu scopul de a identifica eventualele probleme de sănătate cât mai rapid după sosire, asigurarea accesului la servicii medicale calificate şi de bună calitate, evitatrea supraaglomerării în campusurile de refugiaţi precum şi asigurarea pentru aceştia a unor condiţii corespunzătoare de sanitaţie-igienă şi de aprovizionare cu apă potabilă şi alimente.
