Acasă Sănătate Dr. Iulian Popa, Timișoara: “Nouă tuturor, medici și pacienți, să nu ne...

Dr. Iulian Popa, Timișoara: “Nouă tuturor, medici și pacienți, să nu ne fie rușine să fim umani într-un mod curajos și demn!”

3283
DISTRIBUIȚI

Dr. Iulian Popa, unul dintre cei mai buni medici chirurgi ortopezi din Timișoara, atrage atenția că astăzi, orice boală, sindrom, simptom poartă un nume sau chiar mai multe. Cu cât acest nume este mai sofisticat, cu atât boala este mai puțin sau deloc înțeleasă, dar justifică existența unor acțiuni terapeutice cu pretenție curativă.

Consecința uneori imediată o reprezintă așa numitele complicații, care și ele poartă nume și care duc la înlănțuiri de efecte neprevăzute care de asemenea poartă un nume, urmate de explicații cu iz științific despre aspectul „neprevăzut” al consecințelor, urmate firesc de o altă intervenție terapeutică pentru corectarea complicațiilor, ducând la o serie explozivă de complicații ramificate, fiecare mai rea decât precedenta, dar care toate, poartă un nume.

“Să luăm de pildă, „reumatismul”, termen ce provine din grecescul rheo (a curge) și apărut pentru prima dată în sec. XVI în cartea lui Guillaume de Baillou, care considera că boala se datorează „umorii reci” care ar proveni de la creier și ajungând la extremități declanșează boala. Astăzi avem altă formă pseudoștiințifică de explicare a bolii, adaptată nivelului de cunoaștere actual, dar care nici ea nu este mai puțin falsă. Termenul de „reumatism” definește un ansamblu ce cuprinde conform clasificării OMS între 200 și 400 de entități separate, fiecare purtând un nume sofisticat, fiecare cu etiologie ambiguă și diversă, evoluție progresivă și incontrolabilă și o multitudine de tratamente cu pretenția de vindecare, dar care au un efect benefic doar asupra firmelor producătoare de medicamente și justifică existența unor profesiuni”, susține dr. Popa.

El mai explică faptul că se dau nume din limba greacă antică unei pletore de afecțiuni. Dar grecii antici aveau un număr limitat de denumiri. Spre exemplu nu aveau o denumire pentru culoarea albastră, deși cu siguranță ochiul lor o percepea. De aceea, Homer descrie marea ca fiind „întunecată ca vinul” (οινοπα πόντων), situație observată de un mare învățat, premierul britanic William Gladstone în 1850. Dar deși grecii nu aveau o denumire adecvată pentru culoarea mării, e neîndoios faptul că erau navigatori pricepuți. Azi denumim boli pe care nu le înțelegem încercând să le tratăm cu instrumente pe care nu le știm folosi, cu efecte de multe ori „neprevăzute”.

“Totuși, necesitatea de a denumi orice este una din cauzele progresului. Este adevărat că știm mai multe lucruri decât putem articula prin limbaj, dar pentru medic este mai important să știe cum să opereze cu denumiri pe care nu le înțelege și totuși să obțină un efect terapeutic cât mai benefic pentru pacient, deoarece, contrar a ceea ce credem, un sistem complex ca organismul uman necesită soluții simple, nu terapii încâlcite și complicate. Dar simplitatea gestului terapeutic este greu de implementat în practica medicală căci contravine raționalismului unui soi de oameni care accentuează sofisticarea pentru a-și justifica propriile erori. Așadar, e necesar ca medicul să îndrăznească să-și privească ignoranța în față, iar nouă tuturor, medici și pacienți, să nu ne fie rușine să fim umani într-un mod curajos și demn”, mai atenționează eminentul chirurg ortoped timișorean, dr. Iulian Popa.

 

Comentarii

comentarii