În anotimpul cald, spectacolul mizer al străzii este năucitor. În centrul Timişoarei vezi copiii străzii pe scările Operei, în parcarea de Modex, pe băncile din parcul central sau la intrarea fast-food-urilor cerşind cu pungile de aurolac în mână. Poliţia Locală îi saltă, pentru o zi – două dispar, apoi revin.
Mai periculos ca şi canabisul
„Dacă Timişoara vrea să devină Capitală Culturală Europeană în 2021, atunci să rezolve problema dificilă a aurolacilor. Timişoara ar putea fi luată drept exemplu. Să fie dată o hotărâre de consiliu local care să interzică vânzarea aurolacului la persoanele fizice pe teritoriul municipiului. Efectul toxic al aurolacului asupra sănătăţii este mai devastator decât al canabisului. Pentru canabis faci puşcărie, dar pentru aurolac nu. Aurolacul să nu fie la liber pentru persoanele fizice şi la preţuri mici. După aceea se poate face o iniţiativă parlamentară pentru ca produsul chimic să fie interzis la nivel naţional. De ce canabisul este interzis şi aurolacul nu?”, se întreabă prof. dr. univ. Dan V. Poenaru, prorectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” Timişoara. Pof. Poenaru s-a întâlnit cu Mihaela Tomiţă, comisar-şef al Centrului Regional de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Timişoara, pentru a discuta despre iniţiativa legislativă antiaurolac. Comisar Tomiţă a promis sprijin. „Salut iniţiava dumneavoastră, este binevenită şi voi analiza cu atenţie propunerea, pentru a putea interveni tehnic, din punct de vedere al informaţiilor necesare. Este la fel ca în cazul magazinelor de etnobotanice, care au fost interzise printr-o hotărâre a Consiliului Local Timişoara. Eu îmi pot aduce aportul şi ca specialistă a Agenţiei Naţionale Antidrog şi din perspectiva cercetării ca şi cadru didactic universitar. Iniţiativa consiliilor locale pentru interzicerea magazinelor de etnobotanice a pornit tot de la Timişoara. Atunci, eu am propus un memorandum şi am făcut o diagnoză realistă a situaţiei”, a spus comisar Tomiţă.
Tâlhărie pentru aurolac
Dr. Poenaru susţine că inhalarea gazelor de aurolac – bronz aluminiu, bronz argintiu sau bronz auriu – afectează grav sistemul nervos central, pe termen lung, iar cei care îl consumă, de obicei copiii străzii, pot ajunge să comită acte de tâlhărie şi chiar asasinate, pentru a-l procura. “Efectele aurolacului apar la câteva secunde după inhalare şi variază de la vorbire neclară, incapacitatea de a-şi coordona mişcările şi euforie, până la o perioadă de depresii şi halucinaţii. După inhalări repetate, ei se simt mai puţini inhibaţi. Efectele includ stări de greaţă, vomă, ameţeală şi durere de cap prelungită. Intoxicaţia durează câteva minute, de aceea consumatorii caută adesea să îşi prelungească starea de “narcoză”, continuând să inhaleze substanţa pe parcursul câtorva ore. Practica este extrem de periculoasă, iar ei pot să îşi piardă cunoştinţa şi să moară. Decesul survine atât în cazul consumului prelungit, cât şi după o singură administrare. Sindromul morţii subite prin inhalare se poate produce prin stop cardiac, datorită tulburărilor de ritm. De asemenea, apar şi efectele toxice respiratorii: după inhalare apar spasme ale căilor respiratorii. Utilizările repetate afectează plămânii, iar respiraţia este tot mai grea”, se arată în “Aurolacul –Fundamentare privind propunerea legislativă de a fi interzisă vânzarea produsului”, iniţiată de prof. dr. Dan V. Poenaru.
