Acasă Eveniment “Drepturile omului nu sunt respectate în Timişoara şi România”

“Drepturile omului nu sunt respectate în Timişoara şi România”

677
DISTRIBUIȚI

Cu prilejul Zilei Internaţionale a Drepturilor Omului, 10 decembrie
Este de părere Teodor Raţiu (foto), preşedintele Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului din România. “Spun că nu sunt respectate, fiindcă noi înregistrăm foarte des cazuri flagrante de încălcare a drepturilor consfinţite”, a spus Raţiu.
Dreptul la viaţă al oricărei persoane este protejat prin lege. Moartea nu poate fi dată cuiva în mod intenţionat, decât în executarea unei sentinţe capitale, pronunţate de un tribunal, în cazul în care infracţiunea este sancţionată cu această pedeapsă, conform legii. Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante. Nimeni nu poate fi ţinut în sclavie sau în condiţii de aservire. Orice persoană are dreptul la libertate şi la siguranţă şi nimeni nu e mai presus de lege – sunt câteva dintre prevederile Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, adoptată la Roma, în 4 noiembrie 1950, şi intrată în vigoare în 3 septembrie 1953. Convenţie bazată pe prevederile Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, proclamată de către Organizaţia Naţiunilor Unite, în 10 decembrie 1948, care, la rândul ei, a luat drept model Declaraţia Drepturilor Omului şi a Cetăţeanului, publicată de către Adunarea Naţională a Franţei, în august 1789, în timpul Revoluţiei Franceze.

Mafia cămătarilor –pericolul cel mai mare

Acum, la 60 de ani de la adoptarea convenţiei şi la 20 de ani de la Revoluţia anticomunistă din Timişoara, sunt respectate drepturile omului în Timiş şi România? Teodor Raţiu, preşedintele Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului din România (OADOR) cu sediul în Timişoara, a răspuns că nu, nu sunt respectate drepturile omului. Drept exemplu sunt cele aproape 90 de cazuri pe care OADOR  le-a înregistrat, în 2009, până la sfârşitul lunii noiembrie. “În opinia mea, nu sunt respectate drepturile fundamentale ale omului. Spun că nu sunt respectate, fiindcă noi înregistrăm foarte des cazuri flagrante de încălcare a drepturilor consfinţite nu numai de Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, ci inclusiv de către Constituţia României. Multe cazuri sunt cu nerespectarea Justiţiei”, a spus Raţiu. Cele mai grave situaţii în Timişoara se referă la mafia cămătarilor, care acţionează în strânsă legătură cu unii notari şi avocaţi, pentru a-i înşela pe bătrânii singuri şi a le fura casele. Mecanismul este foarte simplu, iar vârstnicii cad pradă foarte uşor acestor mafioţi. Bătrânii aflaţi în situaţii disperate datorită sărăciei merg la cămătari şi împrumută bani. Cămătarii, în cârdăşie cu unii notari, întocmesc un contract fals, unde înregistrează o dobândă foarte mare, fără ca bieţii bătrâni să îşi dea seama. Drept garanţie este locuinţa bătrânului. Când datornicul crede că a înapoiat toţi banii, se trezeşte că, de fapt, are de plătit o dobândă enormă, fără nicio şansă de a o mai achita vreodată. Atunci i se pune sechestru pe casă şi o pierde, cu acte în regulă. Cel mai disperat caz înregistrat de către OADOR a fost al timişorencei de 75 de ani, Cristea Ana, care a pierdut casa în valoare de miliarde de lei vechi, numai pentru 16.000 de euro, împrumutaţi de la cămătari, cu ipotecă.

Ce e de făcut?

“Cămătarii există şi ei nu cunosc recesiunea economică. Ei câştigă sute de mii de euro de pe spatele bieţilor bătrâni care îşi pierd locuinţele şi ajung să trăiască pe sub poduri sau la aziluri de noapte, datorită mafiei cămătarilor. Un alt exemplu este încălcarea dreptului la moştenire. Copiii unei decedate aveau dreptul la moştenire, iar soţul supravieţuitor, care nu a locuit cu ei, l-a încălcat. De asemenea, dreptul la proprietate nu este respectat, am avut un caz la Giarmata, altul la Bocşa. Omul a cumpărat pământul conform legii, iar datorită mafiei terenurilor şi a traficului de influenţă, el a primit numai un metru din 50 şi nu mai poate intra în curtea lui. Oare judecătorul nu s-a gândit, când a dat verdictul, ce va face omul, cum va intra în casă, dacă acea curte i-a dat-o altuia?”, a spus Raţiu. OADOR a  mai înregistrat situaţii de abuz al poliţiştilor, al autorităţilor locale şi al agenţilor economici din Timişoara. Ce e de făcut? Raţiu a precizat că este nevoie de implicarea mai activă a societăţii civile, fiindcă autorităţile sunt indiferente la ideea de respectare a drepturile omului. Este nevoie de mai multă informare a populaţiei şi de o comunicare mai strânsă între societatea civilă şi autorităţile locale din poliţie, primărie, prefectură, tribunal, instituţii sanitare, ale muncii sau cu agenţii economici.

Comentarii

comentarii