Acasă Economic După 15 ani de cercetare, prof. Valeriu Tabără a creat un nou...

După 15 ani de cercetare, prof. Valeriu Tabără a creat un nou soi de cânepă de fibră, la SCDA Lovrin

362
DISTRIBUIȚI

Prof. univ. dr. Valeriu Tabără, cadru didactic la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului Regele Mihai I al României Timișoara și președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice, împreună cu echipa sa de cercetători de la Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Lovrin, a reușit să mai creeze un soi de cânepă, la care a lucrat 15 ani, iar în 2019 a fost omologat de ISTIS.

Acesta se numește Teodora și a fost dat după numele nepoatei profesorului.

De-a lungul întregii lui activități de peste 40 de ani, Tabără a mai creat trei soiuri de cânepă. Profesorul a explicat:

”Lovin 110  a fost primul creat, în anii 70, la începutul carierei mele de cercetător în agricultură. Alt soi a fost Silvana, unul specific pentru fibră. Al treilea a fost Armanca, un soi mixt, atât pentru fibră, cât și pentru sămânță, iar acum, noul soi, Teodora. Silvana și Teodora sunt numele nepoatelor mele”.

Teodora a stat doi ani la ISTIS pentru testare și, fiindcă a îndeplinit indicatorii de performanță, a fost omologat în 2019.

Este un soi specific pentru fibră, foarte eficient și de mare calitate. Are o capacitate de producție de până la 20 de tone la hectar și un conținut mare de tulpini. Produce 5 tone de fibră la hectar. Nicio altă plantă textilă nu mai furnizează fibră naturală într-o cantitate așa de mare, dar și de calitate. La nivelul Uniunii Europene sunt soiuri create cu un coeficient redus de THC pentru a nu fi utilizate ca și drog. Cum a fost creat Teodora? Dintr-o combinație de mai multe soiuri a rezultat o populație de cânepă. A fost aleasă o plantă și a fost urmărită evoluția pe mai multe generații. Au fost făcute observații de câmp și analize de laborator, privind conținutul de fibră. Apoi au fost făcute testările, privind conținutul de THC, care trebuie să fie sub 0 2%, conform regulilor Uniunii Europene. Planta s-a distins în culturile comparative de la Lovrin cu producții de mai mari de peste 10-12%. Apoi produsul a fost trimis la institut de testare a soiurilor. Comisia de acolo a luat decizia să îl omologheze.

Din cânepa cultivată în România nu se pot face droguri

Pentru a obține un astfel de soi este nevoie de o durată lungă de cercetare, iar culturile comparative durează șapte-opt ani. Teodora poate intra în producție. Din păcate, una dintre marile probleme este recoltarea mecanizată, atât pentru cânepă de fibră, cât și pentru cea de sămânță. Tulpinile cânepei de fibră are o talie foarte înaltă de 4-5 metri, iar o combina este foarte greu să ajungă la această înălțime. Din fericire, se află în cercetare crearea unei mașini care să poate recolta cânepa de fibră. Cu recoltatul nu s-a stat niciodată foarte bine. Întotdeauna au fost improvizații. În acest moment, producția de cânepă în România este foarte slabă. După apariția Legii nr. 143, care este o recomandare a Uniunii Europene și a ONU, privind producția și consumul de droguri, cânepa a fost asimilată cu canabisul din care se produce drogurile. Cânepa face parte din canabinacee, gen canabis, dar ceea ce se cultivă la Lovrin și în alte zone, este cannabis sativa, pentru fibră cu conținut redus de THC și nu se pot face droguri din ea. Soiul a fost făcut pentru a crește în înălțime pentru a produce fibră, cu producție mică de sămânță. În Banat, îndeosebi în Timiș, se cultivau peste 10.000 de hectare de cânepă înainte de 1989 și existau multe topitorii. În Timiș se afla mai mult de un sfert din suprafața totală cultivată în România. Era prima plantă pe care dacă o cultivau fermierii câștigau foarte mulți bani, așa cum se fac bani pe rapiță, acum. În 2019, SCDA Lovrin a omologat trei noi soiuri: unul de grâu, un soi de ovăz de primăvară și soiul Teodora de cânepă.

Comentarii

comentarii