Asociația Culturală Salvați Patrimoniul Timișoarei organizează, împreună cu Filarmonica Banatul Timișoara și cu asociația Timișoara 2021 – Capitală Culturală Europeană 2021, la sala Capitol, bv. CD Loga nr. 2, un concert în care va cânta Andrei Ivanovici, strănepotul lui Iosif Ivanovici.
”După o căutare de câțiva ani, l-am găsit pe Andrei Ivanovici cu ajutorul profesorului Radu Burcea de la Liceul ”Jean Louis Calderon”. Andrei Ivanovici a acceptat să cânte la Timișoara în memoria bunicului său, Iosif Ivanovici”, spune Ilie Sârbu, președintele asociației Salvați Patrimoniul Timișoarei.
Iosif Ivanovici s-a născut la Timişoara, în anul 1845. Iosif Ivanovici a ajuns, în 1858, copil de trupă în Regimentul 6 Infanterie Galaţi. În copilărie, a primit în dar un flaut pe care a învățat să îl mânuiască de unul singur.
Mai târziu, a intrat copil de trupă în fanfara Regimentului 6 Infanterie din Galați. Aici ia lecții de clarinet sub îndrumarea lui Alois Riedl. Se dovedește a fi unul dintre cei mai talentați interpreți din regimentul său și este încurajat să studieze muzica la Iași, unde se va afla sub îndrumarea pedagogului Emil Lehr. Ulterior, va fi numit dirijor al mai multor formații de muzică militară.
Trecerea spre clarinet a fost relativ uşoară, iar talentul său i-a determinat pe superiorii săi să-l îndrume să studieze muzica. A fost numit dirijor al mai multor formaţii de muzică militară. Întors la Galaţi, a urcat în grad, ajungând ofiţer în cadrul regimentului.
Cariera desfăşurată în ansamblurile militare i-a încurajat şi interesul pentru compoziţie, Ivanovici abordând genuri diverse, de la muzică militară (marşuri, piese pentru fanfară) la muzică uşoară (dansuri, precum vals, cadril sau polcă).
Clarinetist, dirijor şi compozitor, Iosif Ivanovici a scris peste 350 de piese, unele dintre acestea figurând şi astăzi în repertoriul fanfarelor româneşti. În lume, Iosif Ivanovici a fost cunoscut în special datorită valsului „Valurile Dunării”, compus în 1880 şi interpretat pentru prima dată la Expoziţia Mondială de la Paris, în 1889, unde s-a bucurat de un succes fulminant.
Expoziția de la Paris 1889
”Valurile Dunării” a fost imprimată prima oară în 1880 de către editorul Constantin Gebauer, cu o dedicație pentru soția acestuia, Emma Gebauer. În 1886, compozitorul francez Emile Waldteufel, autorul „Estudiantinei”, a realizat o reorchestrare a piesei, variantă care va fi prezentată trei ani mai târziu la Expoziția Mondială de la Paris.
Din 116 compoziții candidate scrise de compozitori reputați, „Valurile Dunării” a fost aleasă pentru a fi imnul oficial al Expoziției Universale de la Paris din 1889, aceeași expoziție care a marcat și inaugurarea celebrului Turn Eiffel.
Universala de la Paris din 1889 a ținut din 6 mai până în 31 octombrie. Importanța evenimentului era dată și de aniversarea a 100 de ani de la Căderea Bastiliei.
Special pentru acest eveniment a fost construit Turnul Eiffel care a servit în acel an ca drept arc de intrare la Expoziția Universală. Ulterior Turnul Eiffel a devenit cel mai cunoscut simbol al Franței la nivel mondial.
Alegerea valsului ”Valurile Dunării” să reprezinte Expoziția Mondială de la Paris din 1889 a făcut ca acestă să devină imediat cunoscut în întreaga lume, în mod special în Europa unde a devenit atât de celebru încât începuse adesea să fie atribuit în mod eronat lui Johann Strauss – fiul, un exponent al acelei perioade și cel care compusese un alt vals celebru – „Dunărea albastră”.
Andrei Ivanovici s-a născut la București, într-o familie cu rusi, sârbi și rădăcini românești. Numele de familie Ivanovici a obținut o popularitate largă mulțumită străbunicului său Iosif Ivanovici care a compus cunoscutul vals „Valurile Dunării”.
Educația sa muzicală timpurie a început la vârstă de șase ani când a fost acceptat la liceul de muzică in București. Un an mai târziu, cu recomandarea celebrului pianist român Valentin Gheorghiu, Andrei a plecat în URSS, unde a învățat la Conservatorul din Leningrad.
Din în acest moment, viața lui a fost strâns legată de Rusia. Andrei Ivanovici și-a desăvârșit măiestria la Academia de Muzică din Moscova și la cea din Karlsruhe.
În anii de studii, a primit multe premii la concursuri naționale și internaționale de pian pentru tineret. Andrei Ivanovici a lansat 15 CD-uri de muzică de Mozart, Debussy, Mussorgsky, Prokofiev, Shchedrin, Rachmaninov, Grieg și Chopin. Este Membru al Societății Chopin. Din anul 2015, el a intrat in Consiliul Societății Rachmaninov.
Concertează și predă cursuri de pian în întreaga lume, ca un adevărat navetist ce unește toate meridianele. Dar este legat sufletește de Conservatorul din Shanghai unde predă cursuri de măiestrie artistică.
Câteva din orchestrele cu care el a cântat: Orchestra Națională a Filarmonicii din Sankt Petersburg, Orchestra Simfonică Academică (Rusia), Orchestra St. Petersburg, Orchestra Filarmonicii Baden-Baden și Orchestra Filarmonicii din Osaka etc.
