De peste 20 de ani, nu s-au mai auzit acordurile poemului simfonic Aşa grăit-a Zarathustra, op. 30 de Richard Strauss pe o scenă de concert din Timişoara. În aceste condiţii, îi revine meritul maestrului Gheorghe Costin de a-l programa şi dirija vineri, 21 noiembrie, în concertul simfonic de pe scena Filarmonicii Banatul, sala Capitol.
Mircea Tătaru a explicat că Strauss a scris sub titlul poemului „liber după Friedrich Nietzsche” pentru că el s-a inspirat din cartea cu acelaşi titlu. Dar tot Strauss spunea că programele poemelor sale sunt doar stimuli pentru crearea unor forme muzicale noi. Este un fel de a se apăra, pentru că în acea vreme veniseră naziştii la putere şi l-au numit într-o funcţie importantă în cultură. Cu toate că i-au dat această funcţie nici conducerea nazistă nu ştia ce atitudine să adopte faţă de Strauss, pentru că vedeau că acesta nu voia decât să se ocupe de compoziţiile sale. Mai mult, s-a adresat unui evreu — Ştefan Zweig, să-i scrie libretele, fapt pentru care alţii au ajuns în lagăre de concentrare. În cartea lui Nietzsche era vestită apariţia supraomului, care servea perfect filozofiei puterii de atunci din Germania.
Să vedem în câteva cuvinte cine a fost Zarathustra, sau Zoroastru în legendele din România.
Tot ce se ştie despre el a ajuns pe cale orală, opt secole mai târziu, pentru că el nu a formulat nimic în scris; la fel nici discipolii săi. Zarathustra s-a născut în Persia, Iranul de azi, a ajuns preot într-o lume care, influenţată de o mare diversitate de preoţi, adora mulţi zei, astfel că în zona religiei exista o mare confuzie plină de tensiuni. La 20 de ani s-a retras în munţi. Într-o peşteră, sălaşul său, a trăit o viaţă de ascetism şi rugăciuni. Acolo el pretindea că l-a întâlnit, în această preţioasă experienţă de viaţă, pe Ahura Mazda, care înseamnă Dumnezeu — Lumina Veşnică. Poemul lui Strauss începe în momentul în care Zarathustra iese pe platoul din faţa peşterii şi cu mâinile întinse lateral, închină un imn soarelui care răsărea — o muzică de descoperire a singurei drepte credinţe. Poemul descrie mai departe coborârea lui în mijlocul semenilor pentru a propovădui această credinţă descoperită.
În prima parte a programului vom asculta Uvertura la opera Oberon de Carl Maria Friedrich Ernst von Weber, şi Concertul pentru vioară şi orchestră în re major, op.77 de Johannes Brahms.
