-partea a treia-
Departe de mine sa jignesc cititorii in toate articolele mele. S-a interpretat gresit. Se face o confuzie. Ca sa te schimbi in bine trebuie sa stii ce greseli ai comis si sa ti le asumi. Eu asta fac mereu: enumar greselile tuturor celor implicati in cresterea, selectia, educatia si dresajul cainilor pentru ca oamenii sa invete din ele si sa nu le mai repete. In continuare dau sfaturi, recomandari, relatez notiuni de psihologie si etologie canina.
Nu sunt de loc frustrat, nu ma mai astept la nimic in acest domeniu in Romania, personal nu cred ca va fi vreo schimbare in bine aici, nu vreau sa fiu indragit, nici iubit, nu vreau nici sa fiu compatimit de cei care au caini, vreau doar sa arat ceea ce s-a intamplat de decenii pe nedrept, ca sa afle lumea si sa nu se mai repete greselile facute pana in prezent. O parte din cititori se enerveaza pentru ca se regasesc printre randuri atunci cand critic. Eu nu am dat nume si nu am spus ca toti proprietarii de caini fac greseli sau nu au educatie, ci doar o parte din ei. Oamenii, in general, nu suporta cand sunt criticati, chiar argumentat. Asta e problema lor, nu a mea. In presa se scrie despre politicieni care gresesc, despre infractori care incalca legea, nominalizandu-i si eu nu am voie sa vorbesc despre cei care gresesc in acest domeniu fara sa-i nominalizez, mai ales dupa ce am fost jignit, sabotat, amenintat, agresat fizic timp de decenii de catre acestia? Am tot dreptul din lume s-o fac. Scriu numai adevaruri. Cand nu voi mai putea sa prezint realitatea, am sa renunt la scris. In cazul in care nu va place ceea ce scriu, va rog sa nu cititi. Dar dupa numarul mare de cititori, constat contrariul. Nu-mi voi mai lua in veci, in Romania, caini din respect fata de ei, pentru ca nu am cu cine sa-i lucrez ca si colaboratori si nici pentru ce.
M-am apucat de dresajul cainilor in 1977, la 14 ani, si am invatat dresaj de la oameni care atunci erau minunati, aveau caracter, erau firi tari si mi-au insuflat principii adevarate de viata. I-am idolatrizat. Din pacate, mai toti s-au schimbat, dar nu in bine si s-au dezis de mai toate principiile lor. O parte au murit, o parte s-au lasat din mai multe motive. Ii acuz ca au abandonat cand inca puteau sa mai faca treaba minunata cu cainii lor. Oricum, le datorez mult si vreau sa ii pastrez in memorie cu momentele frumoase petrecute impreuna. Am incercat sa-i determin sa se reapuce de dresaj, cand inca mai aveam cainii mei si lucram intens cu ei, dar in zadar. Nu se pot compara ca si caractere, calitate umana, profesionalism cu dresorii de acum, este mai totul in favoarea primilor. Intrucat am colaborat cu mai toti din judetul Timis, pot sa spun ca nu as mai lucra un minut cu majoritatea actualilor dresori, pentru ca, din punctul meu de vedere, nu au caracter, sunt slabi profesional, neseriosi, este o totala incompatibilitate pe toate planurile intre mine si ei. Cu cei din celelalte generatii era o potrivire, chiar daca atunci cand am inceput colaborarea cu ei am fost un pusti. Era un respect intre noi, nu ne-am certat niciodata. Era alta lume, care incepe sa apuna. Cei de acum m-au injurat de multe ori, pana si in timpul demonstratiilor de dresaj, pentru ca prestatile mele erau net superioare lor. No comment! In general, s-au opus participarii mele la acele demonstratii si nu numai. De ce? Pentru ca nu admiteau ca cineva este mai
bun decat ei.
Colaboratorii mei la dresaj de la inceput au fost, in general, persoane simpatice, entuziaste, pasionate, dornice sa invete. Aveau caracter! Ceea ce azi nu prea mai exista. Si au fost foarte multi si inainte de 1989, cat si dupa. Acum nu este mai nici unul.
Cum s-ar realiza educatia iubitorilor de animale? Prin mai multe cai: prin emisiuni de profil de televiziune (de exemplu un canal de televiziune specializat, cum este Animal Planet sau o emisiune care e difuzata saptamanal pe un post de televiziune cu audienta buna) si radio transmise saptamanal, ani de-a randul, la fel si cu articolele din presa, prin seminarii, demonstratii de dresaj, carti, cd-uri / dvd-uri de informare. Eu am incercat si le-am facut mai pe toate. Rezultatele se vor vedea dupa un timp mai indelungat. La inceput esti injurat si criticat de mai toti pentru ca incerci sa schimbi o mentalitate proasta de generatii. Apoi incepi sa castigi un mic procent care poate sa creasca in timp. As putea sa scriu o carte deosebita despre caini. Dar merita? Am adresabilitate? Din vasta mea experienta, raspunsul este nu. Am obosit sa ma lupt cu un sistem potrivnic, cu mentalitati feudale. Si sa mai fiu si sabotat, injurat, sa pierd bani, timp, nervi si sanatate. Pentru ce? Pentru pasiune? Am fost si sunt, cu siguranta, unul dintre cei mai pasionati dresori din tara, cu realizari profesionale in premiera in Romania si neegalate pana in prezent de nimeni. Dar nu e destul.
In toata istoria lor, romanii si-au calcat valorile in picioare, le-au umilit, le-au inchis, le-au lichidat fizic sau profesional sau le-au determinat sa plece din tara.
Am obosit. Sa vina altul mai tanar, valoros, mai entuziast care sa nu stie cat de mare e mocirla si care are timp sa spere. Dar este vreunul? Din cunostintele mele, nu.
-Va urma-
Dresorul si proprietarul animalelor din toate fotografiile aparute in articolele scrise de mine: Dinu Oprescu
dr.Dinu Oprescu
medic veterinar / instructor dresor canin
0722248621; 0771546473
e-mail: dinuoprescu@yahoo.com; www.dinuoprescu.com
